Studiu fizico geografic asupra lacului de acumulare de la Izvoru Muntelui și Masivul Ceahlău

INTRODUCERE

Apărute ca o cerinţă a dezvoltării social-economice, lacurile de baraj sunt considerate obiective de imporatnţă majoră, menite să satisfacă necesităţile din ce în ce mai mari de energie electrică, apă potabilă şi industrială, de dezvoltare a pisciculturii şi a unor zone de agreement sau pentru irigaţii. Lacul Izvoru Muntelui-Bicaz a reprezentat începutul unei acţiuni de mari proporţii pentru crearea de acumulări pe râurile interioare din România, continuată c realizarea lacurilor Vidraru (Argeş) şi Vidra (Lotru), a lacurilor pe Olt, Someş, Dunăre, Prut.

Analiza principiilor de valorificare diversificată a lacurilor de baraj evidenţiază necesitatea de a fi luate în consideraţie criteriile proprii pentru fiecare folosinţă. Astfel, valorificarea energetică a unui lac de baraj are la bază criteriul cantitativ, în timp ce la baza valorificării piscicole sau potabile criteriul principal este cel calitativ sau ecologic, care, prin componenta sa biologică, este mult mai dinamic, determinabil printr-o constelaţie de variabile care alcătuiesc ecosistemul.

La baza concepţiei în care a fost elaborată lucrarea stau trei aspecte esenţiale. În primul rând, abordarea cercetărilor ţinând seama de succesiunea ecologică realizată prin bararea râului Bistriţa şi formarea lacului Izvoru Muntelui-Bicaz; aceata a presupus cunoaşterea situaţiei-martor din ecosistemele râului Bistriţa şi urmărirea multianuală a evoluţiei noului ecosistem lacustru. În al doilea rând, din punct de vedere metodologic, remarcăm efectuarea sincronă a cercetărilor atât asupra habitatului- cadrul fiziografic, cât şi asupra biocenozelor până la nivelul intercondiţionării proceselor într-un sistem limnologic integrat. Al treilea aspect particular al lucrării se referă la elementele de limnologie experimentală, aplicate în verificarea unor ipoteze privind valenţele ecologice ale unor specii în raport cu condiţiile din lacul Izvoru Muntelui-Bicaz.

Prezentând elemente de referinţă la fiecare din aceste niveluri de cercetare, monografia de faţă înmănunchează rezultatele analizelor calitative şi cantitative ale diferitelor grupări funcţionale din ecosistemului lacustru: fito- şi zooplactonul, perifitonul şi zoobentosul, microorganismele bacteriene, ihtiofauna.

În studiul Masivului Ceahlău, unul dintre cele mai frumoase masive carpatice ,,dacă ar fi fost cunoscut din legendele celor vechi n-ar fi fost mai puţin vestit decât Olimpul, Pindul sau Pelias” (Dimitrie Cantemir), se aduc precizări asupra originii piemontane a conglomeratelor şi se explică cauzele răspândirii insulare a acestora; evoluţia în trepte a zonei centrale a Ceahlăului este pusă pe seama unor fenomene carstice din faza miocenă; se explică lipsa gheţarilor cuaternari de pe Ceahlău şi abaterile de la regula generală a repartiţiei precipitaţiilor. Prin folosirea curbelor de corelaţie temporo-spaţiale pentru Masivul Ceahlău se stabilesc limitele tipurilor de peisaj zonal.

Am prezentat particularităţi fizico-geografice expuse în această lucrare pentru a accentua individualitatea zonei lacului de acumulare Izvoru Muntelui-Bicaz-Masivul Ceahlău. Pentru a exemplifica am folosit o serie de harţi, tabele, sau chiar poze din anumite locuri în care unele fenomene sa fie evidenţiate cât mai explicit.

Lucrarea a fost elaborată prin directa îndrumare a domnului lector universitar Marius Popescu, căruia îi mulţumesc pentru exigenţa ştiinţifică pe care mi-a impus-o şi pentru tot sprijinul şi ajutorul acordat la finalizarea acesteia.

Deasemeni mulţumesc colectivului catedrei de geografie al Universităţii “Ovidius” Constanţa pentru amabilitatea cu care au fost întâmpinate solicitările mele.

Pentru elaborarea lucrării a fost necesară consultarea unei vaste şi variate bibliografii : ( lucrări scrise, harţi, atlase, statistici etc.)

Deasemeni s-a impus valorificarea unor şiruri lungi şi omogene de informaţii cu caracter meteorologic, hidrologic, etc.

Aduc pe această cale mulţumiri instituţiilor şi reprezentanţilor acestora de la care am obţinut acest complex de date atât de valoros, precum Agenţiei de Protecţie a Mediului Neamţ, Apele Române Neamţ, Staţiunea de cercetări ştiinţifice ,,Stejarul”.