Studiu Geografic Complex

INTRODUCERE

Calitatea mediului este o notiune complexa, care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om-natura.

Utilizând acest termen se are în vedere, în general , atât potentialul productiv al mediului cât si modul în care viata si sanatatea oamenilor , ca si diverse obiective social-economice , pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecintele unor activitati economice , care declanseaza procese de degradare sau duc la poluarea mediului.

Problema calitatii si a protectiei mediului a intrat în actualitate pe masura ce omenirea a devenit constienta de necesitatea conservarii si utilizarii cât mai eficiente a potentialului productiv al mediului.De aceea , atât pe plan mondial, cât si national se acorda o atentie din ce în ce mai mare activitatii de protectie a mediului si de supraveghere sinoptica a modificarilor aduse calitatii lui.

Iata de ce am considerat util, ca în lucrarea de fata , sa ma refer în primul rând la acele elemente care permit cunoasterea si urmarirea modificarilor calitatii mediului , fie sub actiunea unor factori naturali , fie ca urmare a activitatii antropice.Pe întregul parcurs al lucrarii am avut permanent în vedere doua aspecte : pe de o parte cunoasterea stiintifica a fenomenelor , a cauzelor care le produc , a efectelor asupra mediului , si pe de alta parte caile care trebuiesc urmate pentru înlaturarea influentelor negative exercitate asupra componentelor cu care se afla în interdependenta.

Consider, ca o buna cunoastere a fenomenelor , a cauzelor si a consecintelor prezentate , constituie , în acelasi timp , un îndemn permanent la o atitudine activa de protejare si mentinere a unui mediu cât mai bun.Educarea oamenilor în acest spirit se realizeaza începând cu orele de geografie , dar si prin excursii , aplicatii sau actiuni practice de îngrijire a pomilor si arborilor , de distrugere a buruienilor , de reânpaduriri sau plantari de pomi , de ocrotire si întretinere a spatiilor verzi , etc.

În elaborarea lucrarii am parcurs trei etape :

-Etapa de documentare în cabinet. În aceasta etapa am studiat o serie de harti si anume : harta topografica a municipiului Pitesti , care mi-a servit drept mijloc de cunoastere a unor componente ale cadrului natural; a retelei cailor de comunicatie; harta geologica ; harti biogeografice; pedologice. Concomitent cu studiul hartilor si al materialelor bibliografice , am cules date statistice din recensamintele populatiei ,anuare statistice (climatologice ,hidrologice ) , caiete statistice de la A.P.M. Pitesti.

-Etapa de cercetare pe teren. În aceasta etapa datele culese anterior , au fost confruntate pe teren , fiind completate cu altele despre industrie ,agricultura.

-Etapa de redactare si elaborare finala. În aceasta etapa , materialele culese în etapele anterioare au fost confruntate , sistematizate , centralizate ; am întocmit hartile , graficele si textul lucrarii.

Multumesc pe aceasta cale , tuturor celor care mi-au acordat sprijin stiintific si moral pentru redactarea în bune conditii a lucrarii de fata , dar mai ales d-lui lector universitar Vasile Ion.

CAPITOLUL 1 : CONSIDERATII GENERALE

1.1. Originea cuvântului Pitesti

Etimologia numelui geografic Pitesti a preocupat o seama de lingvisti români si straini , antrenând în discutii si istoricii. Radacina acestui nume se gaseste în mai multe derivate.

Înainte de a examina opiniile referitoare la originea cuvântului , trebuie sa precizam ca , în mod evident , numele a apartinut câmpiei si apoi orasului , numele de Arges a apartinut mai întâi râului si apoi orasului .

Numele asezarilor , apelor ,ocupatiilor transmise din mosi-stramosi pot constitui verigi pretioase , dovezi în sprijinul uneia sau alteia dintre ipotezele cu care cercetatorii istoriei unei regiuni opereaza în stabilirea adevarului.

Analiza topicelor mai poate da indicatii privind si ocupatiile de baza ale populatiei unei regiuni.În regiunea Argesului asemenea topice ar putea fi folosite pentru reconstituirea unor vechi drumuri pastoresti , sau pentru a pune în evidenta , la un moment dat , practicarea unei defrisari intense , a expansiunii agricole , a pastoritului.

De exemplu Drumul Mocanului ,dupa informatiile primite de la locuitorii comunelor Stefanesti si Valea Mare , pornea din Tara Bârsei , trecea prin Ceresti si cobora spre Arges.De-a lungul acestui drum este revelatoare frecventa topicului de mocan : Dealul Mocanului ( Comuna Valea Mare) , Drumul Mocanului (Comuna Stefanesti) . Mai sunt si alte variante ale acestui drum , prelungite pâna la Dunare , toate , posibil autentice dat fiind vechimea oieritului în Carpatii Românesti.

Drumul Sarii este atestat de topicul Calea Sarii (Comuna Tutana ) . Drumul Scoartei (Comuna Bradu de Sus ) , topic foarte interesant întrucât atesta transportul cojii de stejar spre tabacariile din Pitesti , unde a existat o veche traditie în materie de tananti.

Într-un studiu privind vechimea si raspândirea numelor topice în esti, pe meleagurile Argesului , G.Giuglea si G.Tepelea se straduiesc sa aduca dovezi noi în completarea datelor despre vechimea popularii acestui teritoriu.

Înca din 1885 , D.M.Gaster atragea atentia asupra numelor topice în esti derivate de la latino-greco iscus , iscos.