Tipurile de Mediu din Bazinul Someșului

CAPITOLUL I - PROBLEME GENERALE

1. Caracteristici generale ale bazinului hidrografic Someş

Râul Someş (maghiară Szamos, germană Somesch sau Samosch, latină Samus) este al cincilea râu ca mărime şi debit din România. Străbate România (376 km) şi Ungaria (51 km) şi se varsă în râul Tisa. Bazinul hidrografic Someş adună cursurile de ape din 5 judeţe: Cluj, Bistriţa Năsăud, Sălaj, Maramureş, Satu Mare. Dintre acestea judeţul Cluj este brăzdat atât de Someşul Mic cât şi de Someşul Mare cu care se reuneşte în zona municipiului Dej.

Bazinul hidrografic Someş este situat în nord-vestul României, delimitat la vest de graniţa cu Ungaria. Se învecinează în nord cu bazinul hidrografic Tisa, bazinul Siret la est, bazinul Mureş la sud şi cu bazinul Crasna la vest. Regiunea bazinului hidrografic este dens populată (peste 1,9 milioane locuitori în zonele urbane şi rurale) şi dezvoltată economic (industrie, agricultură, etc.), fapt care se reflectă în artificializări ale cursurilor de apă din bazinul Someşului; artificializările de tipul barajelor, lacurilor de acumulare, digurilor, canalelor de irigaţii produc modificări locale ale caracteristicilor mediului, precum şi a biformelor existente în acest spaţiu.

Sistemul Someşului se organizează în partea nordică a bazinului Transilvaniei, cumpenele de apa înscriindu-se pe crestele munţilor Apuseni, Gutâiului, Ţibleşului, Rodnei, Bârgăului şi Călimanului.

Someşul propriu-zis este considerat de la Dej, după unirea Someşului Mare cu Someşul Mic. Primul are suprafaţa bazinului şi debite medii mai mari ( S = 5034 km2 ; L = 119,6 Km; Q0 = 47,2 m3/s), iar al doilea are lungime mai mare (S = 3804 km2; L = 166,6 km; Q0 = 21,4 m3/s) considerată de la izvoraşul Someşului Cald (Ujvari 1972).

Someşul Mic (format prin confluenţa Someşului Rece cu Someşul Cald) are izvorul în Munţii Apuseni iar Someşul Mare izvorăşte din Munţii Rodnei. Are o lungime de peste 465 km şi traversează Podişului Someşan. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.

2. Reţeaua hidrografică a râului Someş

Bazinul hidrografic Someş dispune de resurse de apă relativ mici, distribuite neuniform în timp şi spaţiu, dar suficiente pentru a asigura necesarul de apă zilnic al populaţiei. Sursele de apă din bazinul hidrografic Someşan sunt de supraterane şi subterane. Cele subterane sunt reprezentate de apele freatice şi de adâncime, iar cele subterane sunt reprezentate de râuri şi acumulări (lacuri, baraje, etc.).

Resursele de apă teoretice totale din bazin sunt de circa 4348 milioane m3 (din care 4012 milioane m3 provin din apele de suprafaţă şi 336 milioane m3 din apele subterane) însă doar 21,7% sunt tehnic utilizabile (945 milioane m3 din care 715 milioane m3 provin din râuri şi lacuri de acumulare şi 230 milioane m3 din apele subterane).

Râul Someş are două izvoare: în Carpaţii Orientali (Someşul Mare, care izvorăşte din Munţii Rodnei şi curge spre sud-vest) şi în Munţii Occidentali (Someşul Mic, care izvorăşte din Munţii Apuseni împreună cu pârâurile Someşul Cald şi Someşul Rece şi curge spre nord-est.

Lungimea râului Someş, incluzând Someşul Mare, este de 376 km şi suprafaţa totală a bazinului de 15,740 km2. Someşul străbate oraşul Satu Mare printr-un regim canalizat.

Lungimea râului Someşul Mare este de 130 km şi suprafaţa totală a bazinului de 5033 km2. Lungimea râului Someşul Mic este de 178 km şi suprafaţa totală a bazinului de 3773 km2. Someşul Mic străbate oraşul Cluj-Napoca şi este denumit Someşul Cald până la confluenţa cu Someşul Rece în acumularea Gilău.

Someşul urmează un curs în zig-zag în direcţie nord-vest, străbătând Câmpia Someş şi primind câţiva afluenţi mici şi câteva pâraie. Reţeaua hidrografică a râului Someş include un număr de 403 cursuri de apă codificate, cu o lungime totală de 5528 km (reprezentând 7% din lungimea totala a râurilor interioare) şi are o densitate medie de 0,349 km/km2 (mai mare în zonele montane şi mai mică în zonele de câmpie).