Turismul cinegetic în nord-estul României

CAP.I

Introducere

1.1.Motivaţia alegerii temei

Am ales acestă temă deoarece mi s-a părut intereresantă studierea TURISMUL CINEGETIC ÎN PODIŞUL CENTRAL MOLDOVENESC. Consider că prin această lucrare se pot aduce argumente asupra desfăşurarii acestui tip de turism.

Studiind aspectele generale ale acestei teme, prezenta lucrare are ca scop aducerea de noi date despre deşfarurarea activitaţii de vânătoare, infrastructura zonelor şi a cailor de acces spre acestea precum şi despre arealele în care acest tip de turism este practicat dar si despre unitatile responsabile de buna desfăşurare a acestuia.

Asimilandu-ne principalele concepte din prezenta lucrare vom putea întelege desfăşurarea acestui fenomen.

Întrucât această tema este relativ una nouă în domeniu am avut în vedere aducerea de argumente şi date privind desfaşurarea acestei activităţi.

Astfel structurand lucrarea în 6 capitole am avut în vedere o prezentare cât mai amplă a acestui fenomen.

1.2.Istoricul cercetarilor

Printre lucrările de sinteză geografică remarcăm lucrările unor distinşi geografi care abordează areale mai extinse. Dintre aceştia se menţionează:

Ivanescu Şt. (1983) – Pădurea, vânătoarea şi turismul. Editura Sport Turism, Bucuresti

Nania I. (1979) – Istoria vânatorii în România. Editura Ceres, Bucuresti

Cotta Vasile (1982) – Vânatul, Editura Ceres, Bucureşti

Ioan Bud, Gheorghe Jiboteanu, Vasile Moldovan, Ioan Man (2002) – Vânatul, vânătoarea şi turismul cinegetic, AcademicPres, Cluj-Napoca.

CAP II

TURISMUL CINEGETIC IN PODISUL CENTRAL MOLDOVENESC

2.1. Aspecte generale

2.1.1Aşezare geografica si limite

Podişul Moldovei se află în nord-estul şi estul României, cuprinde o suprafaţă de peste 22.200 km2 (cca 9,4% din suprafaţa ţării), dar se continuă la est de Prut până la valea Nistrului.

Limite:

Nord – Graniţa cu Ucraina si Prutul

Est – Valea Prutului (Republica Moldova)

Sud – Campia Romana

Vest – Carpaţii Orientali (Maramureşului şi Bucovinei) şi Subcarpaţii Moldovei

2.1.2. Diviziuni şi Subdiviziuni

A. Podişul Sucevei este subdiviziunea cea mai inalta (688m) si este situat în partea de nord-vest, între hotarul cu Ucraina şi Valea Moldovei. Acesta cuprinde:

- Orasul cel mai important Suceava

- Zone joase : depr. Radauti , cul. Siretului , valea Sucevei

- Zone inalte :dl. Botosanilor, pod. Dragomirnei, P.Falticenilor

- Dealuri: Dragomirnei, Fălticenilor, Ciungi (688 m), Ibăneşti, Bour, Cozancea, Dealul Mare.

- Depresiuni: Rădăuţi, Culoarul Moldovei, Culoarul Siretului.

- Are un climat umed si racoros

B. Câmpia Moldovei (Jijiei) ocupă partea de nord-est între Prut (la est) şi culmea Bour-Dealul Mare (la vest). Este cea mai joasa subdiviziune (250m)

C. Podişul Bârladului. Acesta cuprinde:

- Dealuri: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Podişul Covurlui.

- Depresiuni: Depresiunea Elanului.

D. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podişul Bârladului şi Subcarpaţii Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci şi terase.