Biblioteca

Turismul in Delta Dunarii

Valoare:

8 puncte *

Marime:

2,26 Mb

Pagini:

66

Nota:
8Turismul in Delta Dunarii, 8 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Geografie, Turism


* de la numai 3.27 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
CAPITOLUL 1.potentialul natural al deltei dunarii
1.1-cadrul natural al deltei dunarii
1.2-valorificarea complexa a resurselor naturale ale deltei dunarii si posibilitati de optimizare
1.3-protectia cadrului natural al deltei
1.4-populatia,asezarile omenesti si valorile culturale
CAPITOLUL 2.baza materiala a turismului de delta
2.1-transporturile si comunicatiile
2.2-cazare si alimentare
2.3-sport,agreement si distractie
CAPITOLUL 3.formele turismului de delta si circulatia turistica in delta dunarii
3.1.-formele turismului de delta
CAPITOLUL 4.eficienta economica a turismului de delta
4.1-conceptul de eficienta economica in turism
4.2-eficienta turismului international in delta dunarii
CAPITOLUL 5.schita de proiect de amenajare turistica a deltei dunarii
5.1-zonarea turistica a deltei dunarii
5.2-prognoza circulatiei turistice in perioada 1976-1990
5.3-directii de sporire a eficientei economice a turismului de delta

Extras din document:

CAP.I. POTENTIALUL NATURAL AL DELTEI DUNARII
Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate.Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri.
30 tipuri de ecosisteme, 5 429 specii, din care 1 839 specii de floră alge planctonice (678 specii)
licheni (107 specii) macromicete (38 specii) plante vasculare (1016 specii) 3 590 specii de faună
moluşte (91 specii) insecte (2 244 specii) peşti (135 specii) amfibieni (10 specii) reptile (11 specii)
păsări (331 specii) mamifere (42 specii).
Bancă naturală de gene cu valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural mondial.FLORA - 1 839 specii,floră.
Flora din RBDD este reprezentată de 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei este dominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaţiile de Scirpetum şi de vegetaţia de stuf de pe plauri. În lacuri, canale, se întâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de baltă (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp.
Pădurile de salcie se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) în timp ce salcia cenuşie de talie mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai joase.
În pădurile Letea şi Caraorman, dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se întîlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbuşti sau de plante căţăratoare cum sunt: viţa salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca).
Dunele se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca,Festucapallens,etc.).
În zonele cu soluri sărate sunt frecvente asociaţiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie distinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.
În perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite şi 2 specii noi pentru ştiinţă: Centaurea pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.
FAUNA – 3590 specii faună
Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica, eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 3.590 de specii (3061 nevertebrate şi 529 vertebrate).
Nevertebratele formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi şi rotifere, 91 de specii de moluşte, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide şi 2.244 de specii de insecte. Pînă în prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus deltaicus. Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii. Majoritatea acestora sunt specii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpul sezonului de reproducere.
Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibiţa pentru o perioada de 10 ani, începând cu 2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).
Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată în RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentaţi de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de sopârle de apă, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 11 specii incluzând ţestudine, şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes).
RBDD ramâne, însa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate în total 331 specii (în afara celor 520 de specii inventariate în toata Europa de Vest).
Zona are o importanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii de păsări cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).
Zona Deltei Dunării este un loc de popas major, atât de primavară cât şi de toamnă, pentru câteva milioane de păsări, în special rate, barza albă (Ciconia ciconia) şi numeroase specii de păsări de pradă. În sezonul de iarnă, RBDD găzduieşte grupuri mari de lebede si gâşte, incluzând aproape întreaga populaţie de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).
Cele 331 specii de păsări includ:
• cea mai mare parte a populaţiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican creţ (Pelecanus crispus);
•60 % din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
•50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).
Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluzând specii de importanţa conservativă europeană cum sunt vidra (Lutra lutra) şi nurca europeană (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) şi mistreţul (Sus scrofa) ce au importanţă economică pentru blana şi respectiv, pentru vânatoare. Alţi prădători sunt reprezentaţi de hermină (Mustela erminea), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris).
Prin Convenţia de la Berna sunt protejate un mare număr de păsări (313 din totalul de 331 specii), urmând apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, şi de asemenea un număr de 24 de specii de peşti din care 22 specii sunt protejate.


    Comentarii:

    Proiect Turismul in Delta Dunarii "Universitatea Crestina Dimitrie Cantermir



    Documente similare:
    Preview document similar
    Evolutia Turismului Romanesc in Dinamica Turismului Mondial
    Proiectul contine 51 pagini in format doc cu o marime totala de 128.93 KB.
    Preview document similar
    Economia Turismului in Romania si Ungaria
    Referatul contine 14 pagini in format doc cu o marime totala de 36.2 KB.
    Preview document similar
    Analiza si Valorificarea Potentialului Turistic al Egiptului. ...
    Proiectul contine 71 pagini in format doc cu o marime totala de 9.21 MB.
    Preview document similar
    Turismul in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
    Proiectul contine 11 pagini in format doc cu o marime totala de 22.97 KB.
    Preview document similar
    Turismul Rural in Delta Dunarii
    Licenta contine 61 pagini in format doc cu o marime totala de 2.3 MB.
    Preview document similar
    Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
    Proiectul contine 34 pagini in format doc cu o marime totala de 22.72 MB.
    Carti recomandate:
    Scrisa de Petre Gastescu, Romulus Stiuca
    La capatul celor 2.860 de km pe care-i strabate de la izvoare, din Muntii Padurea Neagra, din Germania, si pana la Marea Neagra, Dunarea cladeste, de mai bine de 12.000 de ani, una dintre cele mai reprezentative si mai frumoase delte din Europa si chiar din lume. Cu toate ca este a doua de pe continentul nostru, ca marime (dupa delta raului ... citeste tot
    Scrisa de Huber Niculescu
    Din cele mai vechi timpuri, hartile au stat la mare pret, iar uneori plata pentru intocmirea lor a fost chiar viata unora dintre cei aventurati pe meleagurile straine, manati de generosul spirit al aventurii sau de dorinta de chiverniseala si de instapanire a pamanturilor, sfarsind rapusi de epuizare, de furia bastinasilor, de boli cumplite sau ... citeste tot
    Scrisa de Huber Niculescu
    Din cele mai vechi timpuri, hartile au stat la mare pret, iar uneori plata pentru intocmirea lor a fost chiar viata unora dintre cei aventurati pe meleagurile straine, manati de generosul spirit al aventurii sau de dorinta de chiverniseala si de instapanire a pamanturilor, sfarsind rapusi de epuizare, de furia bastinasilor, de boli cumplite sau ... citeste tot