Biblioteca

Valea Susitei

Valoare:

6 puncte *

Marime:

789,99 Kb

Pagini:

25

Nota:
8Valea Susitei, 8 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Geografie


Profesor Indrumator / Prezentat Profesorului:

Ionica Soare

* de la numai 2.49 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Extras din document:

Calea apei
Bazinul Susitei, cu cei 410 kmp ai sai, constituie doar o particica( circa 1%) din cel al Siretului( cel mai mare bazin hidrografic al tarii, 42 335 kmp), despartind bazinul Trotusului , aflat mai la nord, si , respectiv, al Putnei, in sud.El reprezinta numai 0,17% din intinderea totala a tarii noastre.
Daca am fi undeva sus, si am avea putinta sa privim bazinul acestui rau, vom aveam impresia ca in fata se afla o uriasa frunza penat-lobata de gorun, arbore, de altfel, atat de caracteristic zonei, cu o multime de nervuri, mai groase( principalii afluenti), impaienjenite de altele tot mai subtiri.Seamana cu o frunza de gorun cu lobul usor atrofiat pe dreapta, intrucat Putna, care o jaloneaza in sud, i-a furat din spatiul de desfasurare.Ca urmare, Susita are un bazin asimetric, dezvoltat mai mult pe partea stanga, partea pe care primeste cei mai multi afluenti.
Ceva mai la sud de cunoscutul varf Zboina Neagra( 1349m) se afla doua piscuri, numite Tiua Neagra si Tiua Golasa.In zona acestor piscuri, din Dealul Coasa pornesc trei izvoare mai importante formand paraiase numite: izvorul Cerbului, paraul Rosu si paraul Adanc, care, contopindu-se numai dupa cativa kilometri, dau nastere Susitei.Aceasta isi continua calea pe directia vest-est fara a primi un aport substantial de ape.
Odata ajunsa insa la Rucareni, in Depresiunea soveja, dupa ce primeste paraul Negru, pe stangaparaul Sarata si paraul Carliga , pe dreapta, descrie un mare arc de cerc( de circa 180) pana la iesirea din comuna Campuri, la aceasta arcuire fiind obligata de impunatoarea culme a Rachitasului.Acest sector, al marii bucle, este acela in care Susita isi aduna, intr-un frumos evantai, principalii sai afluenti, mai toti pe partea stanga:Dragomira, Chiua(formata prin ingemanarea paraiaselor Chiua Mare si Chiua Mica ce razbat de sub varful Zboina Neagra)si a altor doi afluenti, paraiele Chiulicea si Chiulug, Dumicus, Cremenet( care la randul sau primeste ca si Susita un adevarat evantai de afluenti pe stanga: Ciurba Mare, Paraul Mocanului, Paraul Dalmaciu, Paraul Larguta, Paraul Mirioara, Paraul Vanatorul mare), Paraul Valea Babei, ultimul din amintitul evantai de afluenti ai Susitei.
Dupa amintitul arc de cerc, avandu-si boltirea spre nord, paraul isi continua cursul nord-vest-sud-est, formand mici bucle pana la varsarea in Siret.In tot acest sector, care reprezinta mai mult de jumatate din intregul sau parcurs, pe dreapta nu primeste decat paraul Chinu, ca afluent mai important, in rest doar torenti si vai seci, iar pe stanga cu exceptia catorva paraie mai importante( Dracea Mica, Dracea Mare, Alba , Verdea, Repejoara, Punga, Aluna), tot numai vai schitate de apele torentiale.Aceste vai ating, in majoritate, ca si cele de pe versantul drept, doar 1-2 km lungime( EX: paraul Ernatica, Paraul lui Gasca, Paraul lui Pricop, Valea Campului etc)
Desi neinsemnate ca lungime si debit, sunt de amintit , totusi, si paraiele de pe partea dreaptadatorita coloraturii lor toponimice: Cerbul, Jinga, Rachitasu, Iuda Mare, Balan, Morii, Saratelul, Sarat, Flamanda, Podobitul, Munteanului, Mireanu, Varnita Mare, Lacul cu serpi, Rupturi, Porcului, Chetroaia, Ciocarlia, Cocosului, Cetatuia etc.
In cursul sau superior, Susita are o vale ingusta si salbatica, primind afluenti mici si repezi. Ajunsa in Depresiunea Soveja, valea sa se largeste, desi pe alocuri stratele de gresii ii mentin un strat salbatic.Patrunde apoi in dealurile subcarpatice, unde valea sa consta dintr-o alternanta de largiri si ingustari, pe alocuri cu aspect de defilee, si cu valea asimetrica, avand versantii, cand cel drept, cand cel stang, mai inalti si mai abrupti.Din amonte de Panciu si pana la Siret, strabatand glacisul subcarpatic si campia, isi largeste considerabil albia, bine delimitata de malurile abrupte datorita pantei scazute, isi micsoreaza mult viteza, ceea ce are drept urmare aluvionarea patului albiei si despletirea in mai multe brate.Cine vede albia ei atat de dezvoltata in acest sector, cu greu isi poate imagina ca raul care a format-o si o strabate nu qatinge 70km lungime.Nu in putini ani, in acest sector, Susita numai ajunge sa poarte apa.
1.Factorii de mediu:
1.1 RELIEFUL:
Teritoriul pe care-l strabate Susita, de la izvoare si pana la varsarea in Siret, este foarte variat, atat din punct de vedere al altitudinii, cat si al originii si varstei lui.Astfel apare o diferentiere a urmatoarelor forme de relief ce coboara in trepte de la este la vest Muntii Vrancei, Dealurile Subcarpatice, Campia Siretului.
•Muntii Vrancei( ,,Muntii indoiturii carpatice“ Ion Simionescu), formeaza treapta vestica si cel mai inalt sector din bazinul raului.In zona izvoarelor Susitei se intalnesc o serie de culmi si masive muntoase precum: Zboina Neagra, Tiua Neagra si Tiua Golasa.
Alcatuirea litologica a culmilor si masivelor muntoase ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1300m este foarte variata, ceea ce determina ca si forma interfluviilor sa fie diferita.Astfel se deschide o culme muntoasa alcatuita din gresii dure, respectiv Zboina Verde, culme prelunga, masiva.Se mai intalnesc si culmi muntoase alcatuite din gresii dure, calcare cu intercalatii de gresii, marne si conglomerate,marnocalcare rigide, cum este , de exemplu muntele Zboina Neagra.
Prezenta gresiilor dure face ca linia de creasta sa aiba un contur neregulat, inaltimile dominante fiind despartite intre ele prin sei adanci.Forma povarnisurilor este complexa, predominand cea cu rupturi de panta cauzate fie de alternanta de roci cu duritati diferite, fie de pastrarea unor umeri sau pinteni din platforma de erziune inferioara.
Din fragmentarea platformei de eroziune de 1100m, au rezultat masive muntoase izolate cu aspect de maguri, alcatuite din gresii dure, menilite, sisturi disolice, marne bituminoase, din gresii calcaroase cu intercalatii de marne si marne nisipoase, cum sunt Tiua Neagra, Tiua Golasa, varfurile de sub care pornesc chiar izvoarele Susitei.
•Dealurile subcarpatice, cuprind mai multe forme de relief. Pecursul superior al raului se afla Depresiunea submontana Soveja, intr-o mica arie de convergenta hidrografica, inchisa spre vest de muntele Zboina Neagra, iar la est de Rachitasu Mare (927 m).Are un relief de circa 450-500m altitudine, ce scade usor de la NE spre SV.
In estul Depresiunii Soveja se afla dealurile Rachitasu Mare si Rachitasu Mic (891 m).Aceste dealuri se continua spre NE cu Dealul Cocosila, impreuna inchizand de fapt depresiunea.Relieful depresiunii este alcatuit dintr-o asociere de poduri de terase, relativ netede si destul de extinse, si de vai largi, cu versanti puternic fragmentati, ca urmare a frecventelor fenomene de siroire si ravinare. Singura cale mai lesnicioasa de legatura a Depresiunii Soveja cu exteriorul este cea din lungul Susitei, prin poarta campuri.
Dealurile inalte vestice, o alta subunitate, formeaza in zona doua siruri de culmi, una mai inalta, pe malul drept, maisva si continua, compusa din Rachitasu Mic, Rachitasu Mare, Plaiul Groapa Blidarului, Dealul Podobitu, Plaiul Hagiului si alta pe malul stang, mai putin masiva, mai framantata si cu altitudini in general mai reduse: Dealul Cocosila, Plaiul Cremenetului, Dealul Micioara, Dealul Vanatorului, Dealul Babei etc.
Depresiunea intradeluroasa Putna-Susita este o unitate de relief sculptata in stratele puternic inclinate, pana la vertical, ale monoclinului pliocen.Vechea suprafata topografica, avand o altitudine absoluta de 480-510 m, a fost puternic fragmentata si desfacuta intr-o serie de culmi prelungi, ce se itind din partea centrala a depresiunii pana la contactul cu dealurile din unitatile invecinate.
Dealul Momaia, situat intre valea raurilor Susita si Putna , este alcatuit dintr-o culme principala, orientata pe directia NNV-SSE, a carei inaltime maxima atinge in varful Momaia 629m.Culmea este asimetrica, spre NE avand un povarnis domol, iar spre SV un povarnis puternic inclinat.Catre SE se leaga cu Glacisul subcarpatic.
Dealurile inalte estice sunt dealuri de erziune rezultate in urma fragmentarii marginii vestice a cuverturii de petrisuri, nisipuri si argile, apartinand ca varsta pleistocenului inferior.La nord de Deăpresiunea Vizantea-Campuri exista culmea Dealul Mare, orientata VNV-ESE, sudata de Glacisul Subcarpatic.Din culmile principale se desprind catre depresiunea intradeluroasa o serie de culmi secundare, ale caror inaltimi scad treptat catre valea Susitei.


    Comentarii:

    Bazinul Susitei, cu cei 410 kmp ai sai, constituie doar o particica( circa 1%) din cel al Siretului( cel mai mare bazin hidrografic al tarii, 42 335 kmp), despartind bazinul Trotusului , aflat mai la nord, si , respectiv, al Putnei, in sud.El reprezinta numai 0,17% din intinderea totala a tarii noastre.
    Daca am fi undeva sus, si am avea putinta sa privim bazinul acestui rau, vom aveam impresia ca in fata se afla o uriasa frunza penat-lobata de gorun, arbore, de altfel, atat de caracteristic zonei, cu o multime de nervuri, mai groase( principalii afluenti), impaienjenite de altele tot mai subtiri.Seamana cu o frunza de gorun cu lobul usor atrofiat pe dreapta, intrucat Putna, care o jaloneaza in sud, i-a furat din spatiul de desfasurare.Ca urmare, Susita are un bazin asimetric, dezvoltat mai mult pe partea stanga, partea pe care primeste cei mai multi afluenti.



    Documente similare:
    Preview document similar
    Muntii Vrancei Potentialul Ecologic si Exploatarea Biologoica
    Proiectul contine 11 pagini in format doc cu o marime totala de 30.18 KB.
    Preview document similar
    Judetul Gorj
    Referatul contine 30 pagini in format doc cu o marime totala de 3.06 MB.
    Preview document similar
    Comuna Soveja
    Referatul contine 6 pagini in format doc cu o marime totala de 11.79 KB.
    Preview document similar
    Regiunea Turistica Oltenia de Nord
    Cursul contine 16 pagini in format doc cu o marime totala de 37.57 KB.
    Preview document similar
    Silvicultura si Produsele Padurii in Judetul Gorj
    Proiectul contine 30 pagini in format doc cu o marime totala de 1.29 MB.
    Preview document similar
    Caracterizare Unitate de Relief - Subcarpatii Curburii
    Referatul contine 27 pagini in format ppt cu o marime totala de 3.18 MB.
    Urmareste-ne pe Facebook: subtitrari pentru filme noi, evenimente interesante si bancuri hazlii. Like!