Valorificarea turistică a reliefului din Munții Căpățânii

I. CARACTERIZAREA MORFOLOGICA A UNITATII

1. Pozitia geografica

Daca privim harta Romaniei, observam ca in Carpatii Meridionali, intre vaile adanci ale Oltului, jiului si Streiului, o grupa de munti destul de extinsa ca suprafata, Parangul. In cadrul acestui spatiu muntos, inallt si foarte compartimentat, se distinge, in partea de sud-est, o culme bine individualizata, prelungita, lipsita de sei adanci, cunoscuta sub denumirea de culmea (muntii) Capatanii. Aceasta culme, orientat de la vest la est, constituie una dintre cele 5 diviziuni ale muntiloe cuprinsi intre Olt, Jiu si Strei, si anume: Parang (cel mai inalt), Surean, Cibin si Lotru.

Inaltimea maxima se afla in varful Nedeia (2130 m), situat in zona de vest a culmii principale. Varfurile Capatana – Balota (2113 m) si Ursu (2124 m) marcheaza, cu acoperisuile lor golase, zona centrala inalta a culmii principale si se observa mai usor mai els din afara acestor munti. Intr-adevar, atat in valea Lotrului, cat si de pe varful Cozia, sau de pe magura Slatioarei, apar, ca cele mai inalte, varfurile Ursu si Capatana – Balota. De la ultimul, avand forma de capatana bombata, si-a luat numele intregul masiv. Situtia este asemanatoare celei din masivul Retezat, unde varful Retezat (2484 m), foarte caracteristic si mai ales vizibil din Tara Hategului, a dat numele sau muntilor din jur, desi inaltimea sa este mai mica cu 25 m fata de Peleaga.

Muntii Capatanii se afla in prelungurea crestei principale a masivului Parang, mentinandu-si inaltimea, caracterul alpin si subalpin pe aproape toata intinderea culmilor acestora. In afara de punctul de separatie din afunda curmatura a Oltetului (1640 m) si de curmatura Muntisorul (1160 m), linia culmii lor, care masoara cca 65 km, prezinta un profil destul de putin accidentat. Latimea medie, masurata pe directia nord –sud, este de cca 22 km, culmea principala fiind insa asezata asimetric in raport cu aceasta dimensiune. Rezulta ca versantii nordicic sunt mult mai scurti (4 – 9 km) si mai povarniti, iar cei sudici sunt mult mai prelungi (13 – 15 km) si domoli, caracteristici de care turistii trebuie sa tina seama. Suprafata muntilor Capatanii este de cca 900 km˛, ea situandu-i printre unitatile apline si subalpine de intindere medie, cum sunt muntii Tarcu, Valcan, Iezer – Papusa etc.

Muntii Capatanii, desi nu depasesc cu mult limita celor 2000 m care sa-I consacre ca munti inalti (pentru Romania), prezinta totusi intinse pasuni alpine si subalpiine, iar catre periferiile lor se inchid cu zone accidentate, de mare interes turistic: culoarul Oltului,, blocul Naratu – Foarfeca, creasta Piatra – Buila – Vanturarita, care se continua cu lantul de carsturi al cheilor Costestilor, Bistritei si Oltetului, iar in zona nord – vestica, ca o compensatie a echilibrului geo-turistic, cu creasta calcaroasa a Tarnovului Mare, marginita la nord de ulucul stancos al Latornitei. Turistii se pot orienta rekativ usor pe creasta principala, a carei directie est – vest este aproape invariabila, ca ramificand mai cu seama culmi pe directia nord – sud, cu exceptia estremelor de est, de sud – est si de nord – vest.

2. Limitele

Limitele muntilor Capatanii sunt formate, in mare parte, de ape curgatoare, cunoscute turistilor prin enasemuita lor frumusete: Oltul, Lotrul, Latorita etc. Oltul, unul din raurile mari ale Romaniei, formeaza limita de est, incepand de la gura Lotrului (Golotreni) si continuandu-se prin defileul Coziei pana la iesirea lui din munti, in apropiere de Gura Vaii (paraul Muiereasca). Pe aceasta portiune, muntii Capatanii se invecineaza la est cu Cozia, respectiv cu muntii Fagarasului; la sud ei se termina in depresiunea subcarpatica olteneasca (Hurezu – Polovragi), dincolo de care se asterne platforma deluroasa a Oltetului. Limita sudica a muntilor Capatanii poate fi condiderata trecand pe langa localitatile Gura Vaii, Muiereasca, Pietreni, Vaideeni, Polovragi, es fiind intretaiata de numeroase vai, care la iesirea din munte formeaza in multe cazuri chei stramte. In lungul acestei limite este trasata soseaua nationala (D.N. 67), care traverseaza de la est la vest zona depresionara legand Ramnicu Valcea de Bunesti, Tomsani, Hurezu, Polovragi; spre vest soseaua continua pe la poalele muntilor Parangului pana la Tragu Jiu. De la Polovragi limita muntilor Capatanii este preluata spre nord de Oltet pana la izvoarele sale, iar mai departe dincolo de curmatura Oltetului (1640 m), pe versantul nordic, de paraul Curmaturii. Pe toata lungimea limitei vestice muntii Capatanii se invecineaza cu muntii Parangului (in sensul restrans al notiunii). De la Petrimanu (gura paraului Curmaturii), hotarul turistic si geografic de nord al muntilor pe care ii prezentam se stabileste pe Latorita pana la varsarea sa, iar de aici pe Lotru pana la Golotreni. La nord de Latorita se intinde zona turistica a micului masiv al Latoritei, iar la nord de Lotru, muntii Lotrului, o alta diviziune a masivuilui Parangului. Lotrul in apropiere de varsarea sa, curge prin depresiunea Brezoi – Titesti (Tara Lovistei), depresiune care se intinde si la nordul muntilor Coziei.

3. Caractere generale ale reliefului

Limitele muntilor Capatanii sunt formate, in mare parte, de ape curgatoare, cunoscute turistilor prin enasemuita lor frumusete: Oltul, Lotrul, Latorita etc. Oltul, unul din raurile mari ale Romaniei, formeaza limita de est, incepand de la gura Lotrului (Golotreni) si continuandu-se prin defileul Coziei pana la iesirea lui din munti, in apropiere de Gura Vaii (paraul Muiereasca). Pe aceasta portiune, muntii Capatanii se invecineaza la est cu Cozia, respectiv cu muntii Fagarasului; la sud ei se termina in depresiunea subcarpatica olteneasca (Hurezu – Polovragi), dincolo de care se asterne platforma deluroasa a Oltetului. Limita sudica a muntilor Capatanii poate fi condiderata trecand pe langa localitatile Gura Vaii, Muiereasca, Pietreni, Vaideeni, Polovragi, es fiind intretaiata de numeroase vai, care la iesirea din munte formeaza in multe cazuri chei stramte. In lungul acestei limite este trasata soseaua nationala (D.N. 67), care traverseaza de la est la vest zona depresionara legand Ramnicu Valcea de Bunesti, Tomsani, Hurezu, Polovragi; spre vest soseaua continua pe la poalele muntilor Parangului pana la Tragu Jiu. De la Polovragi limita muntilor Capatanii este preluata spre nord de Oltet pana la izvoarele sale, iar mai departe dincolo de curmatura Oltetului (1640 m), pe versantul nordic, de paraul Curmaturii. Pe toata lungimea limitei vestice muntii Capatanii se invecineaza cu muntii Parangului (in sensul restrans al notiunii). De la Petrimanu (gura paraului Curmaturii), hotarul turistic si geografic de nord al muntilor pe care ii prezentam se stabileste pe Latorita pana la varsarea sa, iar de aici pe Lotru pana la Golotreni. La nord de Latorita se intinde zona turistica a micului masiv al Latoritei, iar la nord de Lotru, muntii Lotrului, o alta diviziune a masivuilui Parangului. Lotrul in apropiere de varsarea sa, curge prin depresiunea Brezoi – Titesti (Tara Lovistei), depresiune care se intinde si la nordul muntilor Coziei.