Aditivi - guma Gellan

Introducere:

O noua calitate a vietii presupune si o anumita cultura a alimentatiei.Aceasta implica obtinerea a noi preparate alimentare mai rafinate,cu insusiri nutritive,dar si olfactive si estetice superioare,care sa raspunda,totodata standardelor ecologice moderne.

Produsele alimentare sunt şi ele obţinute astăzi cu ajutorul tehnologiilor şi procedeelor moderne, iar cererea tot mai mare care se înregistrează duce la o supraproducţie şi o ofertă variată din partea producătorilor alimentari. Astfel se face tot posibilul ca alimentele să aibă succes, să poată fi conservate pe perioade cât mai lungi, să aibă culori cât mai atractive, să fie cât mai bogate în vitamine chiar dacă sunt obţinute pe cale artificială.

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţă care, în mod normal, nu este consumată ca aliment în sine şi care nu este ingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoare nutritivă şi prin a cărui adăugare intenţionată la produsele alimentare în scopuri tehnologice, în decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament şi ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o componentă a acestor produse alimentare.

Aditivii alimentari sunt substanţe adăugate în alimente pentru păstrarea sau îmbunătăţirea gustului şi aspectului alimentului. Unii aditivi sunt folosiţi de secole: de exemplu conservarea alimentelor cu oţet, prin sărare, cum ar fi şunca, conservarea dulciurilor, sau folosirea dioxidului de sulf în unele vinuri. Odată cu apariţia alimentelor procesate în a doua jumătate a secolului al 20-lea, mult mai mulţi aditivi au fost introduşi, fie de origine naturală, fie obţinuţi pe cale sintetică.

Pentru a reglementa aceşti aditivi şi pentru a informa consumatorii, fiecărui aditiv îi este atribuit un număr unic. Iniţial aceste numere au fost „numerele E” folosite în Europa pentru toţi aditivii aprobaţi. Această schemă de numerotare a fost adoptată şi extinsă de Comitetul Codex Alimentarius pentru identificarea internaţională a tuturor aditivilor, indiferent pentru ce scop sunt aprobaţi.

Numerele E încep cu „E”, dar ţările din Europa folosesc numai numărul, indiferent dacă aditivul este aprobat în Europa sau nu. De exemplu, acidul acetic este scris E260 pe produsele vândute în Europa, dar este cunoscut simplu, sub numele de aditivul 260 în unele ţări. Aditivul 103, alkanet, nu este aprobat pentru folosire în Europa, deci nu are un număr E, deşi este aprobat pentru folosire în Noua Zeelandă.

În Statele Unite, Food and Drug Administration a listat aceste numere ca „recunoscute în mod general ca sigure” sau GRAS şi sunt listate atât cu rezumatul folosirii lor, cât şi cu reglementarea FDA.

In vasta categorie a ingredientelor alimentare un loc distinct il ocupa hidrocoloizii si emulgatorii alimentari.Se poate considera ca nu este sector agro-alimentar in care-sub o forma sau alta-sa nu se utilizeze acesti aditivi.Fie ca este vorba de panificatie,de prelucrarea carni si a produselor din carne,de prelucrarea laptelui,de tehnologii extractive sau fermentative,hidrocoloizii si emulgatorii alimentari intervin direct sau indirect.