Agenți infecțioși subvirali

Viroizii

Sunt mai multe ipoteze privind originea acestor agenti infectiosi subvirali cum sunt:

-forme virale primitive sau forme virale degenerate

-din acidul nucleic celular ca molecule de ARN pur sub forma de bastonas de 50nm, usor curbate, cu grosimea de 2-2,5nm, izolate sau grupate in agregate compacte.Nu poseda capsida sau alte componente.

Produc infectii la plante, cum sunt :boala tuberculilor fuziformi la cartofi,nanismul hameiului si crizantemelor,exocortismului portocalilor si lamailor etc.Se replica autonom sub controlul unei gene cromozomiale a celulei gazda a plantei.

Prionii

Sunt agenti subvirali patogeni pentru om si animale,compusi dintr-o singura molecula proteica, lipsiti de acizi nucleici.

Termenul si conceptul de prion(Proteinaceous infectious particle)a fost definit de Prusiner in 1982, in urma unor studii asupra unei boli a ovinelor(scrapie)considerata o boala virala.Dar rezistenta foarte mare la factorii fizico-chimici ai agentului infectios:60’ la 3600C,aldehida formica nu distruge, ci mareste rezistenta la temperatura, a anulat ipoteza virala.

Prionii sunt o forma modificata a unei proteine celulare normale(PrpC).Ea se sintetizeaza normal si permanent de celula care este apoi degradata de proteaze.Este nepatogena si netransmisibila, cu o structura in forma de helix(gr.melc).Unele mutatii ce pot sa apara pe gena care o codifica duce la aparitia proteinei prionice modificate sau prion, intalnita in boala scrapie si in alte boli(PrPSC).Dupa ce s-a format ea actioneaza asupra proteinei prionice normale din celule si o transforma, prin deplierea ei de la forma de alfa helix in beta pliere(impaturire).Aceasta conversie ii confera proteinei prionice normale.PrPC,intr-o proteina infectioasa(prion),PrPsc fenomen intalnit in toate bolile prionice.Deci,Prionii aflati in celulele nervoase pot avea o origine endogena(prin mutatii)sau una exogena, prin infectie,din exterior,de la un bolnav, om sau animal.Prionii se acumuleaza in celulele nervoase pe care le vacuolizeaza si apoi le distruge.

Prionii sunt formati dintr-o proteina de tipul amiloidului cu gm=27-30Kd, notata cu acronismul PrSC27-30, proteina hidrofoba foarte rezistenta la actiunea factorilor de mediu.Prionii cu dimensiuni de 10-10nm sunt inactivati numai dupa o ora la 1320C sau dupa 18’la 1340C, supravietuiesc la iradieri de 20.000.000 de rad. , fata de virusuri care sunt distrusi de 300.000 de rad.si numai de 6000 de razi care imoara omul.Rezistenta la formaldehida 20%4 ore ca si la eter, cloroform.Fenolul peste 2%, ureea 8M si periodatul 0,01M/pH 3,5 ii inactiveaza in 30’,iar hidroxidul de sodiu2-4%la 200C intr-o ora.

Prionii, incadrati in categoria”agentilor transmisibili neconventionali”(ATNC)produc la om si animale encefalopatii spongiforme, cum sunt:

-Kuru-la om in Noua Guinee, in urma canibalismului ritual.Apoi a disparut.

-Boala Creutzfeldt-Jakob(BCJ).Se transmite prin contactul cu tesutul nervos si alte tesuturi ale bolnavilor.

-Boala Gertsmann-Straussler-Scheinker(BGSS)

-Insomnia fatala familiala(IFF).Tesutul nervos este infectant.

-Varianta bolii Creutzfeldt-Jakob(vBCJ). Tesutul nervos este infectant.

-Scrapie-oi, capre, mufloni.Se transmite de la mame la miei si prin invelitorile fetale.

-Boala cronica cahectizanta a cervideelor din America de Nord.

-Encefalopatia transmisibila a nurcilor.La nurca de crescatorie.

-Encefalopatia spongiforma a bovinelor(ESB).Bovine domestice.Transmisa prin faina de carne-oase.

-Encefalopatia spongiforma a ungulatelor exotice.Specii de bovidee salbatice in captivitate.Transmisa prin faina de carne-oase.

-Encefalopatia spongiforma a felinelor.Pisica domestica, leu, ghepard,ocelot, tigru si puma.

Deoarece este dovedita transmiterea acestor boli de la animale la om, ele prezinta o deosebita problema de igiena alimentara.

Prionii nu induc elaborarea de anticorpi si nici de interferon.

Bacteriofagii

Sunt virusuri ce paraziteaza bacteriile pe care in mod obisnuit le lizeaza(gr.=lysis=dizolvare, distrugere).Sunt 3 tipuri de fagi: de cireaza(cu cap si coada),sferici(fara coada)si filamentosi.Cel complet este compus din cap, gat si coada, iar in interiorul capului se afla ac.nucleic(genomul fagului).Poseda ADN si ARN ca si virusurile.In mediile solide pentru bacterii contaminarea cu bacteriofagi duce la formarea de plaje(suprafete de mediu pe care sunt distruse bacteriile)sau limpezirea mediilor lichide.Fiecare plaja de liza este initiata de o particula virala(fagica).

Dupa contactul bacteriofagului cu bacteria, aceasta injecteaza in bacterie acidul nucleic(genomul)care o subordoneaza pentru a sintetiza noi bacteriofagi, ca si in cazul virusurilor.Urmeaza fie liza bacteriei sau integrarea acestui genom strain in cel al bacteriei (fagi temperati)numite celule lizogene, influentand genomul bacteriei gazda, sa se replice si sa se transmita la descendenti bacteriei.In acest caz bacteriile lizogene(care poseda in genomul propriu si un genom al bacteriofagului),castiga noi proprietati:

-devin imune la o reinfectie (suprainfectie)cu fag homolog(identic cu cel deja existent in bacterie).

-bacteriile lizogene se pot liza spontan, rar.Este posibil insa ca sa se produca liza bacteriei prin stimularea lizei sub influenta unor factori fizico-chimici din habitatul bacteriei.

Bacteriofagii sunt foarte raspanditi in natura, ei aflandu-se peste tot acolo unde se afla bacterii sensibile.Ei regleaza densitatea populatiei bacteriene in natura influentand intr-o mare masura evolutia acestora.

Bacteriofagii, prin efectul lor litic se folosesc in terapia unor boli bacteriene, in identificarea si clasificarea bacteriilor(-lizotipie sau tipizare prin fag),precum si in studiul epidemiologic al infectiilor bacteriene, inclusiv al tia, confirmand identitatea sau nu a bacteriei din aliment cu cea izolata de la bolnav, cum se practica la S.aureus si Salmonella.

O celula bacteriana infectata de un bacteriofag produce 20.000 particule fagice in cca 22 minute.

In taxonomia lor se foloseste gruparea lor in familii, avand in vedere tropismul fata de unele grupe taxon. bcateriene, cum sunt:

Familiile:Myoviridae,Styloviridae,Pedoviridae,Leviviridae,Microviridae,avand gazda Enterobacteriaceele, apoi,familiile Plasmaviridae,Crystoviridae,Corticoviridae cu gazda Pseudomonas.Fam.Inoviridae au gazda Enterob.+Pseudomonas,Mycoplasma, iar fam.Tectiviridae ca gazda Pseudomonas+Vibrio, Bacillus.

Infectia cu fagi poate avea si influente negative asupra unor procese ind.din domeniul alimentare sau al ind.antibioticelor.In unele medii ale habitatelor bacteriene densitatea lor este foarte ridicata, ex. in apele uzate 100-100 fagi/0,1ml