Ambalaje și Design

Argument

Cafeaua este sămanța fructului arborilor de cafea din familia Rubiaceae,ce cuprinde peste 60 de specii.Dintre acestea,doua specii:Caffea canephora Piene (Caffea robusta) și Caffea arabica contribuie in proporție de 99% la producția mondiala de cafea, celelalte (Liberica, Excelsa ș.a.) reprezentând doar 1%.

Organizația internaționala a cafelei (ICO), în anul 1994, deosebește următoarele categorii de cafea : cafea păstai, cafea verde (boabe), cafea prăjită (roasted sau toastată), cafea solubilă (numită cafea instant sau extract uscat de cafea) și cafea decafeinizată.

Cafeaua poate fi un condiment când se adaugă la diferite produse, dar în cele mai multe cazuri este consumată sub formă de bautură pentru satisfacerea unor plăceri senzoriale și pentru efectele ei stimulante.

Cafeaua are efect stimulator asupra sistemului nervos central si efect termogenic, îmbunătățește acuitatea vizuală, are efect laxativ rapid etc., însă consumul regulat și în cantități mari induce și consecințe negative cum sunt:promovarea bolilor cardiovasculare, cresterea secreților gastrice, insomnie etc.

Compoziția chimică a cafelei oscilează în limite largi, în funcție de o multitudine de factori mai importanți fiind: originea geografică, specia, tehnologia de procesare etc

Prima referinta la cafea, din surse înregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole înainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La început cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie în timpul luptelor.

Începând cu anul 1000 e. n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafea în chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apa a boabelor uscate.

Proprietatile stimulative ale cafelei au fost considerate de multi în acele timpuri,generatoarele unui extaz religios, iar cafeaua ca bautura si-a câstigat o reputatie mistica, învaluita în mister si asociata cu preotii si doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

I. Se povesteste ca un pazitor de capre yemenit prin 1400, pe nume Khaldi, a observat cum caprele sale deveneau energice și neastâmparate după ce mâncau fructele roșii care creșteau pe acele meleaguri, în tufisurile necunoscute. Animalele erau vioaie si agitate chiar și-n timpul noptii. Mirat de cele întâmplate, a decis să guste și el din aceste fructe. În scurt timp se simțea mai puțin obosit și avea mai multa energie. Khaldi a dus fructele starețului unei mânastiri din apropiere, unde acesta a obținut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga somnolența și oboseala, prin fierberea fructelor în apa. Acesta calitate a boabelor a fost folosită de către călugări, pentru a ramâne trezi pe parcursul lungilor meditații și rugaciuni , în așteptarea inspirației divine.