Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 6913
Mărime: 788.44KB (arhivat)
Publicat de: Robert B.
Puncte necesare: 9
Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca Facultatea de Știinţa și Tehnologia Alimentelor

Cuprins

  1. 1. Ce este agricultura ecologică ?
  2. 2 . Introducere
  3. 3. Definiții
  4. 4. Generalități
  5. 4.1. Compoziție chimică
  6. 4.2. Particularități biologice
  7. 5. Amplasarea culturii
  8. 6. Pregătirea terenului
  9. 7. Aplicarea îngrășămintelor
  10. 8. Sămânța și semănatul (pregătirea sămânţei, plantarea propriu-zisă)
  11. 9. Lucrări de întreținere pe timpul vegetației
  12. 10. Tratamentul fito-sanitar
  13. 11. Recoltarea cepei
  14. 12. Păstrare
  15. 13. Procese fiziologice ce au loc ȋn timpul păstrării

Extras din proiect

1.Ce este agricultura ecologică?

Obiectivul principal al agriculturii ecologice este producerea de alimente proaspete, gustoase și sănătoase prin metode ce respectă mediul natural și bunăstarea animalelor. Atât ȋn România cât și ȋn Uniunea Europeană popularitatea produselor alimentare și a altor tipuri de produse ecologice e ȋn creștere, deoarece tot mai mulţi oameni conștientizează beneficiile reale ale agriculturii și alimentelor ecologice.

Produsele care poartă menţiunea de “bio”, “eco” sau “ecologic” și sigla ecologică a UE sau altă siglă ecologică acreditată, sunt toate produse ȋn conformitate cu reglementările stricte ale UE. Acestea ne asigură că fermierii evită utilizarea fertilizanţilor chimici artificiali și a pesticidelor și că animalele sau fructele/legumele sunt crescute fără medicamente și substanţe chimice. Standardele ecologice ne asigură de asemenea de faptul că alimentele procesate sunt cât se poate de naturale și sănătoase, reducându-se semnificativ utilizarea aditivilor alimentari și a substanţelor auxiliare de fabricare.

Fermierii din sistemul de agricultură ecologică ţin cont ȋn permanenţă de protejarea solului și păstrarea resurselor de apă și ȋn același timp ȋncearcă să intensifice creșterea florei și faunei sălbatice de pe terenurile agricole , utilizând ȋn mod responsabil energia și alte resurse naturale. Ȋn locul folosirii fertilizanţilor artificiali, fermierii din sistemul de agricultură ecologică folosesc ȋngrășământ natural și bălegar pentru a determina fertilizarea naturală a solului, bazându-se pe microorganismele și râmele din sol pentru a asigura substanţele nutritive necesare plantelor. Fermierii din sistemul de agricultură ecologică pot controla ȋn mod natural bolile și dăunătorii, reducând ȋn același timp riscurile de poluare a apei și contaminare a solului prin cultivarea diferitelor tipuri și varietăţi de plante și utilizarea prădătorilor naturali ai dăunătorilor ȋn locul insecticidelor chimice.

Ceapa de Pericei este prima legumă românească certificată de Uniunea Europeană ca produs european ecologic de provenienţă românească, produs care va putea fi comercializat pe toate pieţele europene. Un grup de producători din localitatea sălăjeană Pericei au prezentat, în faţa unei comisii de experţi în cercetare agricolă "Ceapa de apă" din Pericei obţinută doar în Sălaj, extrem de apreciată pentru că nu ustură ochii atunci când este curăţată. În baza acestui certificat, această ceapă va putea fi comercializată pe toate pieţele de pe continent. La Pericei există singurul monument din lume dedicat cepei. Tot aici se ţine şi un festival al acestei legume, în luna octombrie. La o astfel de sărbătoare, la Pericei, s-a realizat cea mai lungă cunună de ceapă din lume. Sute de localnici au "împletit" peste 40.000 de cepe. "Lucrarea" lor a cântărit 5 tone.

2. Introducere

Codul de bune practici agricole este un document care are scopul de a recomanda cele mai utile practici, măsuri şi metode posibil de aplicat de către fiecare fermier, producător agricol, pentru protecţia apelor împotriva poluării cu fertilizanţi (în special nitraţi) proveniţi din activităţi agricole. “Cod al Bunelor Practici Agricole” nu este un document final, urmând a fi completat şi îmbunătăţit treptat, pe măsură ce interacţiunile dintre condiţiile socio-economice, starea mediului ambiental şi cunoştinţele ştiinţifice se modifică. În forma actuală, codul este armonizat cu cerinţele Directivei Uniunii Europene privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din agricultură EEC/91/676 din 12 Decembrie 1991, şi în acelaşi timp cuprinde şi alte recomandări specifice ţării noastre. Aplicarea unor noi practici agricole, bazate pe cele mai avansate cunoştinţe ştiinţifice în domeniul tehnologiilor, mai ales a celor ecologic viabile, este o cerinţă majoră a promovării agriculturii durabile. De aceea, a apărut necesitatea elaborării, dar şi a implementării în practică a unor coduri de bună practică agricolă.

Reglementările europene privind bune practici agricole

CodDocumentele care prezintă o importanţă deosebită sunt :

• Cartea Albă a Siguranţei Alimentare -2000

• Reglementarea 178/ 2002

Cartea Albă a Siguranţei Alimentare (White Paper on Food Safety) a Comisiei Comunităţii Europene (Commision of the European Communities), UE asigură cele mai înalte standarde pentru siguranţa alimentelor, aceasta fiind o prioritate, care este şi garantată.

Un alt document de o importanţă majoră este Reglementarea 178/2002 care se referă la Principiile generale şi cerinţele legii alimentului precum şi la înfiinţarea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor.

Reglementarea 178/2002 prevede baza asigurării unui înalt grad de protecţie a sănătăţii umane şi a intereselor consumatorilor în legătură cu alimentele, luând în considerare în special diversitatea în aprovizionarea cu alimente, inclusiv produse tradiţionale şi asigurând în acelaşi timp funcţionarea eficientă a pieţei interne.

Regulamentul 178/2002 urmăreşte un nivel înalt al siguranţei alimentelor, comerţ liber al produselor şi are ca principii: analiza riscului; transparenţa ; independenţa. De asemenea cuprinde cerinţe privind trasabilitatea, sistem rapid de alertă.

Normele de igiena alimentelor sunt cuprinse în următoarele regulamente:

- Regulament 852/2004

- Regulament 853/2004, care prevăd :

- Responsabilitatea producătorilor şi a autorităţilor

- Cerinţe de igienă (inclusiv pentru producţia primară)

- Proceduri pentru aprobarea unităţilor

- Ghiduri de bune practici de igienă

- Principii HACCP

- Criterii microbiologice şi de control a temperaturii

- Import si export

Bibliografie

www.w-gradinarit.ro

www.scritube.com

www.gradina.acasa.ro

www.avocatnet.ro

www.gazetadeagricultura.info

www.fermierul.ro

“Cultura legumelor pe lângă casă”

“Livadă, grădină, vie”

“Grădina de legume”

“Legumicultură generală”

Preview document

Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 1
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 2
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 3
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 4
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 5
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 6
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 7
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 8
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 9
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 10
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 11
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 12
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 13
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 14
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 15
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 16
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 17
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 18
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 19
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 20
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 21
Bune practici în tehnologia de obținere a cepei în sistemul ecologic - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Bune Practici in Tehnologia de Obtinere a Cepei in Sistemul Ecologic.docx

Alții au mai descărcat și

Sistem de management al siguranței alimentare în cofetărie

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Produsele de patiserie dulci, semidulci sau sărate sunt produse obţinute cu preponderenţă din făină şi ouă, grăsimi animale...

Principalele aspecte legate de sucurile naturale de fructe - compoziția fructelor, metode de preparare, ambalare, aparatură și liniile aferente

INTRODUCERE Lucrarea îşi propune prezentarea principalelor aspecte legate de sucurile naturale de fructe: compoziţia fructelor, metode de...

Influența Ambalajelor Metalice asupra Conservabilitații Alimentelor

INTRODUCERE Până la consumatorul individual sau colectiv, alimentele parcurg un circuit complex, atât ca posibilităţi de insalubrizare, cât şi ca...

Implementarea Sistemului de Management HACCP într-o Unitate de Producție de Fabricare a Bomboanelor Umplute

Tema Implementarea sistemului HACCP într-o unitate de producţie de fabricare a bomboanelor umplute. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT HACCP...

Înghețata de fructe

Introducere Generalități Primul desert înghețat a fost creat în Imperiul Roman pe timpul împaratului Nero. Era o combinație între zapadă ,...

Produsele horticole, calitate și păstrare

INTRODUCERE Produsele horticole au o mare importanta în alimentaţia populaţiei, acestea folosindu-se atât în stare proaspătă cât şi ca materii...

Implementarea sistemului HACCP pe linia tehnologică de obținere a jeleului de kiwi

Societatea S.C. FLYSYNTAX S.R.L., cu sediul în judeţul Vâlcea, str. Calea lui Traian nr.32, sat Olteni, comuna Bujoreni, producătoare de preparate...

HACCP într-o unitate de procesare a siropului de vișine

INTRODUCERE Dintre diferitele metode propuse pentru a garanta producerea igienico-sanitar a alimentelor, sistemul HACCP (Hazard Analysis and...

Te-ar putea interesa și

Obținerea și valorificarea cepei în sistem ecologic

INTRODUCERE Ceapa (Allium cepa, Fam, Liliaceae) ocupă suprafețele cele mai mari în cultură, dintre toate speciile grupei. Aceasta importanță o...

Ai nevoie de altceva?