Calculul Unei Instalații de Transport Pneumatic

Domeniu: Industria Alimentară

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 26 în total

Cuvinte : 2330

Mărime: 286.18KB (arhivat)

Publicat de: Filomela Miron

Puncte necesare: 8

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Rinovetz Alexandru

Proiectul contine informatii si calcule referitoare la instalaţiile de transport pneumatic al fluidelor bifazice.

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1. Introducere.4
2. Clasificarea instalaţiilor de transport pneumatic.4
2.1. Tipurile instalaţiilor de transport pneumatic.4
2.2. Transportul pneumatic al particulelor solide.5
2.3. Alimentarea prin sorb.6
2.4. Caderea de presiune în portiunea de accelerare.6
2.5. Pierderea de presiune în curbe.6
3. Tema proiectului.7
4. Date iniţiale.8
5. Stabilirea parametrilor de transport.8
5.1. Calculul concentraţiei de transport.8
5.2. Calculul debitului de gaz, Qg.9
5.3. Calculul în greutate al gazului, .9
5.4. Calculul debitului în greutate al solidului, .10
5.5. Calculul vitezei de regim a particulei solide în sorb, .10
5.6. Determinarea timpului de accelerare a particulei pe prima porţiune dreaptă, .12
5.7. Determinarea lungimii porţiunii de accelerare a particulei solide, La [m].14
6. Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic gaz-solid.15
6.1. Calculul pierderilor de presiune pe tronsonul 1-2.15
6.1.1. Pierderea de presiune în sorb şi pe prima porţiune orizontală.15
6.1.2. Pierderea de presiune în sorb.15
6.1.3. Pierderea aparentă de presiune pentru aerul curat pe prima porţiune dreaptă, .16
6.1.4. Pierderea de presiune reală la curgerea aerului curat prin tronsonul 1-2.16
6.1.5. Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic pe tronsoane rectilinii (tronsonul 1-2).17
6.1.6. Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic gaz-particule solide.17
6.1.7. Pierderea de presiune în punctul 2 ( la capătul trosonului 1-2).18
6.1.8. Determinarea greutăţii specifice şi a vitezei gazului în punctual 2 ( , ).19
6.1.9. Calculul vitezei de regim a particulei solide în punctul 2.19
6.2. Pierderea de presiune la transportul amestecului în zona cotului, zona 2-3.21
6.2.1. Pierderea de presiune la transportul aerului curat prin cot.21
6.2.2. Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic în zona cotului.21
6.2.3. Viteza particulei solide la ieşirea din cot.21
6.2.4. Pierderea de presiune la reaccelerarea particulei solide.22
6.2.5. Presiune în punctul 3.22
6.2.6. Calculul greutăţii specifice şi a vitezei gazului în punctul 3.22
6.3. Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic pe tronsonul 3-4.23
6.3.1. Pierderea de presiune aparentă pentru aerul curat.23
6.3.2. Pierderea de presiune reală la curgerea aerului curat prin tronsonul 3-4.23
6.3.3. Pierderea de presiune la delapsarea amestecului bifazic gaz-solid.24
7. Pierderea totală de presiune.24
8. Puterea utilajului (ventilator sau suflantă).24
9.Bibliografie selectivă.25

Extras din proiect

1. Introducere

Transportul pneumatic al granulelor şi materialului pulverulent este des utilizat datorită avantajelor tehnico-economice faţă de sistemul classic mecanizat.

În practică se întâlnesc frecvent două cazuri de curgere a curenţilor bifazici:

- curgerea curenţilor bifazici lichid-solid;

- curgerea curenţilor bifazici gaz-solid.

2. Clasificarea instalaţiilor de transport pneumatic.

Instalaţiile de transport pneumatic se pot clasifica după mai multe criterii care iau în considerare fie modul de lucru, fie cel de formare al amestecului.

După modul în care se face antrenarea particulelor solide instalaţiile de pneumotransport se clasifică în:

- instalaţii la care transportul se face prin antrenarea separată a particulelor solide în curentul de gaze, chiar dacă există ciocniri între particule;

- instalaţii de transport la care materialul este adus în stare de fluidizare prin difuzia unui curent de gaze în spaţiul dintre particule; în acest caz gazul are rolul de a elimina frecarea dintre granule.

După mărimea presiunii din conducta de transport pneumatic instalaţiile se clasifică în:

- instalaţii cu depresiune racordate la un exhaustor;

- instalaţii cu suprapresiune racordate la un compresor sau suflantă.

2.1. Tipuri mai des utilizate de instalaţii de transport pneumatic

- instalaţii cu depresiune, la care încărcarea conductei se realizează cu ajutorul unei pâlnii simple; utilizată în transportul materialelor fibroase;

- instalaţii cu suprapresiune, incărcarea materialului se face cu ajutorul unui ejector, transportul materialelor pulverulente;

- instalaţia de transport pneumatic cu sorb, la aceste instalaţii se obţin concentraţii mai mari ale amestecului de material solid cu aer şi se evită formarea prafului, dispozitivul de alimentare prin sorb permite introducerea în instalaţia de transport pneumatic a materialelor sub formă granulară sau pulverulentă;

- instalaţia de transport pneumatic prin refulare, alimentarea se realizează cu o pompă cu şurub, folosit în exclusivitate la transportul materialelor pulverulente;

- rigola pneumatică, transportul se realizează prin curgerea pe un plan înclinat a materialului fluidizat, se realizează transportul materialelor măcinate fin şi uscate;

- instalaţia de transport a materialului fluidizat pe verticală, permite transportul a ≈ 100 t/h material pulverulent la o înălţime de 60 m, este un sistem modern deosebit de economic;

- instalaţia de transport pneumatic cu capsule cilindrice ( poşta pneumatică)