Determinarea concentrației de zahăr din mustul de vin roșu

1. Scurt istoric

1.1 Vinul in antichitate

Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de acum 60 milioane de ani; iar prima atestare scrisa avand legatura cu viticultura apare in Vechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie si facea vin.

O veche fabula persana acorda unei doamne de la curte meritul descoperirii vinului. Printesa, care pierduse favoarea Regelui, a incercat sa se sinucida mancand niste struguri care fermentasera intr-un borcan. Rezultatul a fost o intoxicatie urmata de un somn adanc. Cand s-a trezit, si-a dat seama ca se simte mai bine si a recastigat favoarea Regelui aratandu-I originala "metoda", care a fost prezentata intregii curti.

Este stiut ca prin anii 4000 BC incepuse deja cultivarea strugurilor si producerea vinului. Primele podgorii se crede ca au existat pe langa Marea Caspica si in Mesopotamia, in zona Iranului de astazi. Papirusuri din morminte atesta existenta vinului in Egipt in jur de 2700-2500 BC. Preotii si regii aveau acces la vin, in timp ce clasele inferioare beau bere. In Egipt s-au descoperit primele recipiente in care vinul era pastrat, si s-a observat ca oamenii aveau deja cunostinte despre efectul temperaturii asupra fermentarii vinului.

Figura 1. Harta a Mesopotamiei antice

Vinul a ajuns in Europa o data cu extinderea civilizatiei grecesti din jurul anului 1600 BC; in Odiseea si Iliada ale lui Homer se gasesc pasaje in care se descrie in mod detaliat modul de preparare al vinului. Vinul era un articol important in comertul grecilor, iar medici vestiti, printre care si Hippocrate obisnuiau sa il prescrie foarte des. Tot grecii au fost primii care au invatat sa adauge ierburi si condimente, pentru a-i da diferite arome.

In vestul Europei, dezvoltarea viticulturii s-a datorat in mare parte influentei romanilor care au inceput sa clasifice varietatile de vinuri si de struguri, identificand si bolile care atacau vita de vie precum si tipurile de sol unde aceasta se dezvolta cel mai bine.

Cea mai veche sticla de vin a fost descoperita in Germania, intr-un sarcofag; sticla data de la 325 AD si a fost descoperita in 1867. Era o amfora de sticla galben-verzuie, iar manerele aveau forma unor delfini. Dintre toate sticlele descoperite aceasta este singura care si-a pastrat continutul. Lichidul antic avea foarte mult sediment si continea si ulei de masline, pe care romanii il foloseau pentru a preveni oxidarea vinului.

1.2 Vinul in Evul Mediu

Pe la inceputul primului mileniu, vinul era exportat din Imperiu catre Spania, Anglia si Franta. Dar in curand si aceste zone si-au dezvoltat propriile podgorii iar Imparatul roman a interzis importul de vin din Franta, pentru a elimina aceasta competitie straina. In secolele urmatoare, Franta a ajuns as domine piata vinului in intreaga lume. La inceput era folosit in scopuri sacre si in spiritul traditiei in timpul Evului Mediu.

Pana in 1152, in timpul domniei lui Henric II, Anglia a devenit prinicpalul client al regiunii Bordeaux.

Figura 1. Podgorie in regiunea Bordeaux, Franta

Explorarile geografice au adus vinul si in Mexic, Argentina si Africa de Sud in anii 1500-1600. Desi in aceasta perioada au existat multe incercari de a planta vita de vie de-a lungul coastei Atlanticului si in Nordul Americii si in Bazinul Fluviului Mississippi, nici una nu a avut succes. Vita de vie plantata murea dupa doua sau trei sezoane. Cu toate acestea, in Mexic si California nu au existat probleme.

Hernando Cortez, guvernator al Mexicului in 1525, a ordonat plantarea vitei de vie; acest fapt a avut asa un succes ca regele Spaniei a interzis extinderea plantatiilor, deoarece se temea ca nu cumva colonia sa sa isi asigure singura tot necesarul de vin. Aceasta lege a impiedicat dezvoltarea industriei vinului in zona.

Figura 2. Podgorie din regiunea Mendoza, Argentina

2. Obtinerea mustului

2.1 Proprietatile mustului

Strugurele este un fruct energetic si foarte nutritiv. Un kilogram de struguri furnizeaza intre 600 si 800 de calorii. De asemenea, este un excelent tonic, este remineralizant, diuretic, stimuleaza actiunea ficatului si a vezicii biliare, este laxativ si dezintoxicant. Curele cu struguri sint intrebuintate pentru a dezintoxica organismul. Este recomandat atit persoanelor convalescente, cit si sportivilor. Strugurele, alaturi de smochina, este unul dintre cele mai bogate fructe in aportul de zahar. Contine vitaminele A, B, C, dar si magneziu, potasiu, fier, calciu. Datorita aportului sau de fier este recomandat femeilor insarcinate. Strugurele este unul dintre fructele cele mai folosite in dietetica.

Sub forma de lotiune, sucul de strugure tonifica si deschide culoare pielii. Stoarceti boabele de struguri, strecurati-le si pe urma aplicati acest suc cu ajutorul unei dischete cosmetice. Lasati sa actioneze timp de 15 minute

Are proprietati fortifiante: glucoza, fructoza, continutul de zaharuri din fiecare bob este foarte mare (aproximativ 20%); vorbim de zaharuri care sunt usor de asimilat si care asigura o sursa deosebita de energie pentru organism. Vitaminele A, B1 si B2, C, PP pe care le contin strugurii ajuta si protejeaza, mai ales in perioada de toamna, de stres. Un ciorchine de strugure este un supliment deosebit atat pentru maturi, cat si pentru copii deoarece este o sursa de energie nu doar fizica, ci si mentala (printre altele, strugurii mai contin si fosfor).