Biblioteca

Determinarea Concentratiei de Zahar din Mustul de Vin Rosu

Valoare:

5 puncte *

Marime:

14,11 Mb

Pagini:

26

Nota:
8Determinarea Concentratiei de Zahar din Mustul de Vin Rosu, 8 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Industria Alimentara


* de la numai 2.04 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
1. Scurt istoric 3
1.1 Vinul in antichitate 3
1.2 Vinul in Evul Mediu 4
2. Obtinerea mustului 6
2.1 Proprietatile mustului 6
2.2 Tehnologie de obtinere 7
2.2.1 Scheme tehnologie de obtinerea a vinului 8
2.2.2 Zdrobirea si dezciorchinarea strugurilor 9
2.2.3 Separarea mustului ravac 10
2.2.4 Presarea bostinei 11
2.2.5 Limpezirea mustului 13
3. Proprietatile mustului 14
3.1 Structura strugurilor 14
3.2 Compozitia chimica a strugurilor 14
3.3 Proprietatile fizice ale mustului 15
3.4 Proprietatile organoleptice ale mustului 15
3.5 Proprietatile chimice ale mustului 16
3.5.1 Fermentarea mustului de struguri 17
4. Metode de masurare a concentratiei de zahar 19
4.1 Metode de masurare a concentratiei de zahar 19
4.2 Importanta zaharului in mustul de vin 20
5. Determinarea concentratiei de zahar din mustul de vin rosu 21
5.1 Aparatura utilizata 21
5.1.1 Refractometrul Abbé portabil 21
5.1.2 Micropipete 22
5.1.3 Termometru 22
5.1.4 Probe de must: “Tata Shrek” si “Murel” 23
5.2 Metode de masurare 23
5.3 Rezultatele cercetarii experimentale 24
5.3.1 Proba de must “Tata Shrek” 25
5.3.2 Proba de must “Murel” 25
Bibliografie 26

Extras din document:

1. Scurt istoric
1.1 Vinul in antichitate
Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de acum 60 milioane de ani; iar prima atestare scrisa avand legatura cu viticultura apare in Vechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie si facea vin.
O veche fabula persana acorda unei doamne de la curte meritul descoperirii vinului. Printesa, care pierduse favoarea Regelui, a incercat sa se sinucida mancand niste struguri care fermentasera intr-un borcan. Rezultatul a fost o intoxicatie urmata de un somn adanc. Cand s-a trezit, si-a dat seama ca se simte mai bine si a recastigat favoarea Regelui aratandu-I originala "metoda", care a fost prezentata intregii curti.
Este stiut ca prin anii 4000 BC incepuse deja cultivarea strugurilor si producerea vinului. Primele podgorii se crede ca au existat pe langa Marea Caspica si in Mesopotamia, in zona Iranului de astazi. Papirusuri din morminte atesta existenta vinului in Egipt in jur de 2700-2500 BC. Preotii si regii aveau acces la vin, in timp ce clasele inferioare beau bere. In Egipt s-au descoperit primele recipiente in care vinul era pastrat, si s-a observat ca oamenii aveau deja cunostinte despre efectul temperaturii asupra fermentarii vinului.
Figura 1. Harta a Mesopotamiei antice
Vinul a ajuns in Europa o data cu extinderea civilizatiei grecesti din jurul anului 1600 BC; in Odiseea si Iliada ale lui Homer se gasesc pasaje in care se descrie in mod detaliat modul de preparare al vinului. Vinul era un articol important in comertul grecilor, iar medici vestiti, printre care si Hippocrate obisnuiau sa il prescrie foarte des. Tot grecii au fost primii care au invatat sa adauge ierburi si condimente, pentru a-i da diferite arome.
In vestul Europei, dezvoltarea viticulturii s-a datorat in mare parte influentei romanilor care au inceput sa clasifice varietatile de vinuri si de struguri, identificand si bolile care atacau vita de vie precum si tipurile de sol unde aceasta se dezvolta cel mai bine.
Cea mai veche sticla de vin a fost descoperita in Germania, intr-un sarcofag; sticla data de la 325 AD si a fost descoperita in 1867. Era o amfora de sticla galben-verzuie, iar manerele aveau forma unor delfini. Dintre toate sticlele descoperite aceasta este singura care si-a pastrat continutul. Lichidul antic avea foarte mult sediment si continea si ulei de masline, pe care romanii il foloseau pentru a preveni oxidarea vinului.
1.2 Vinul in Evul Mediu
Pe la inceputul primului mileniu, vinul era exportat din Imperiu catre Spania, Anglia si Franta. Dar in curand si aceste zone si-au dezvoltat propriile podgorii iar Imparatul roman a interzis importul de vin din Franta, pentru a elimina aceasta competitie straina. In secolele urmatoare, Franta a ajuns as domine piata vinului in intreaga lume. La inceput era folosit in scopuri sacre si in spiritul traditiei in timpul Evului Mediu.
Pana in 1152, in timpul domniei lui Henric II, Anglia a devenit prinicpalul client al regiunii Bordeaux.
Figura 1. Podgorie in regiunea Bordeaux, Franta
Explorarile geografice au adus vinul si in Mexic, Argentina si Africa de Sud in anii 1500-1600. Desi in aceasta perioada au existat multe incercari de a planta vita de vie de-a lungul coastei Atlanticului si in Nordul Americii si in Bazinul Fluviului Mississippi, nici una nu a avut succes. Vita de vie plantata murea dupa doua sau trei sezoane. Cu toate acestea, in Mexic si California nu au existat probleme.
Hernando Cortez, guvernator al Mexicului in 1525, a ordonat plantarea vitei de vie; acest fapt a avut asa un succes ca regele Spaniei a interzis extinderea plantatiilor, deoarece se temea ca nu cumva colonia sa sa isi asigure singura tot necesarul de vin. Aceasta lege a impiedicat dezvoltarea industriei vinului in zona.
Figura 2. Podgorie din regiunea Mendoza, Argentina
2. Obtinerea mustului
2.1 Proprietatile mustului
Strugurele este un fruct energetic si foarte nutritiv. Un kilogram de struguri furnizeaza intre 600 si 800 de calorii. De asemenea, este un excelent tonic, este remineralizant, diuretic, stimuleaza actiunea ficatului si a vezicii biliare, este laxativ si dezintoxicant. Curele cu struguri sint intrebuintate pentru a dezintoxica organismul. Este recomandat atit persoanelor convalescente, cit si sportivilor. Strugurele, alaturi de smochina, este unul dintre cele mai bogate fructe in aportul de zahar. Contine vitaminele A, B, C, dar si magneziu, potasiu, fier, calciu. Datorita aportului sau de fier este recomandat femeilor insarcinate. Strugurele este unul dintre fructele cele mai folosite in dietetica.
Sub forma de lotiune, sucul de strugure tonifica si deschide culoare pielii. Stoarceti boabele de struguri, strecurati-le si pe urma aplicati acest suc cu ajutorul unei dischete cosmetice. Lasati sa actioneze timp de 15 minute
Are proprietati fortifiante: glucoza, fructoza, continutul de zaharuri din fiecare bob este foarte mare (aproximativ 20%); vorbim de zaharuri care sunt usor de asimilat si care asigura o sursa deosebita de energie pentru organism. Vitaminele A, B1 si B2, C, PP pe care le contin strugurii ajuta si protejeaza, mai ales in perioada de toamna, de stres. Un ciorchine de strugure este un supliment deosebit atat pentru maturi, cat si pentru copii deoarece este o sursa de energie nu doar fizica, ci si mentala (printre altele, strugurii mai contin si fosfor).


    Comentarii:

    Universitatea “Transilvania” din Brasov



    Documente similare:
    Preview document similar
    Tehnologia de Obtinere a Zaharului
    Proiectul contine 25 pagini in format doc cu o marime totala de 37.65 KB.
    Preview document similar
    Tehnologia de Obtinere a Sucului Concentrat de Struguri
    Proiectul contine 50 pagini in format doc cu o marime totala de 76.59 KB.
    Preview document similar
    Controlul Fizico-Chimic al Produselor Zaharoase, Miere si Fructe
    Referatul contine 13 pagini in format doc cu o marime totala de 29.33 KB.
    Preview document similar
    Studiu de Caz privind Aprovizionarea cu Produsele Zahar si Ulei ...
    Proiectul contine 31 pagini in format doc cu o marime totala de 58.76 KB.
    Preview document similar
    Bioreactoare - Proiectarea unei Cisterne Cilindrice de Fermentare ...
    Proiectul contine 26 pagini in format doc cu o marime totala de 110.07 KB.
    Preview document similar
    Microbiologia Vinului si Microorganismele de Fermentatie ...
    Proiectul contine 34 pagini in format doc cu o marime totala de 465.18 KB.
    Carti recomandate:
    Scrisa de Alison Boteler
    Dupa o descriere sumara a principalelor tipuri de vinuri si a regiunilor viticole din Franta, Italia, precum si a unora din alte parti ale lumii, cititorul afla despre diversele caracteristici ale acestei bauturi (culoare, buchet, continut de zahar, concentratie alcoolica), considerente luate in calcul la alegerea tipului de vin, pentru o ... citeste tot
    Scrisa de Alison Boteler
    Dupa o descriere sumara a principalelor tipuri de vinuri si a regiunilor viticole din Franta, Italia, precum si a unora din alte parti ale lumii, cititorul afla despre diversele caracteristici ale acestei bauturi (culoare, buchet, continut de zahar, concentratie alcoolica), considerente luate in calcul la alegerea tipului de vin, pentru o ... citeste tot
    Scrisa de Naghib Mahfuz
    Departe de calmul partii mediane a trilogiei, in cel de-al treilea volum, intitulat Strada Zaharului, anii '30 si anii celui de-al Doilea Razboi Mondial aduc schimbari esentiale. Lumea veche isi pierde vigoarea, se scufunda lent, certitudinile ei se clatina, iar amintirile personajelor - chei de acces spre trecut - devin permanente prilejuri de ... citeste tot