Etichetarea Produselor Alimentare

1. ARGUMENT

De ce este importanta eticheta? Este o intrebare la care multi consumatori dau un raspuns vag: „pentru a stii ce mananc”, insa stim cu adevarat ce mancam? Majoritatea ingredientelor fie au denumiri stiintifice, fie sunt codate sub forma de „E”, lucru care nu duce la intelegerea in totalitate a etichetei si cu atat mai putin nu elucideaza efectele pe care acesti adiviti le au asupra organismului uman.

Eticheta ofera posibilitatea de a alege un produs potrivit pentru fiecare individ, de a fi informat cu privire la continutul produsului, in cazul in care consumatorul sufera de anumite alergii, sau reactii adverse.

Definitie dex: ETICHÉTĂ, etichete, s. f.. Bucată de hârtie, de carton etc. care se aplică sau se leagă de pachete, sticle etc. și pe care se indică conținutul, prețul, posesorul, destinația etc.

Eticheta este un termen care se foloseste in toate tipurile de industrii insa are acelasi scop: de a infirma utilizatorul/consumatorul cu privire la continutul produsului, modul de utilizare, condtii de pastrare, numele producatorului si chiar pret.

Am ales aceasta tema deoarece consideram ca este foarte important ca produsele alimentare sa fie corect etichetate pentru ca si consumatorul sa cunoasca in detaliu continutul lor. Ritmul dezvoltarii industriei alimentare si in contextul crizei economice mondiale, consumatorul doreste sa cumpere produse cat mai ieftine determinanadu-l astfel pe producator sa folosesca cat mai multi aditivi si substituenti. Insa, in lipsa unei educatii alimentare a consumatorului, eticheta este doar o interfata intre beneficiar si furnizor, ne mai indeplinind scopul pentru care a fost creata: diferentierea produselor de calitatea si a celor „false”(de calitate inferiora). Odata cu constientizarea consumatorului, cu informarea acestui asupra pericolelor la care se expune consumand unele produse alimentare, eticheta va reprezenta un factor de decizie in procesul de cumparare.

Scopul etichetării produselor alimentare este de a garanta accesul consumatorilor la informaţii complete cu privire la conţinutul şi compoziţia produselor, pentru a proteja sănătatea şi interesele acestora. Alte informaţii pot oferi detalii despre o caracteristică specifică a produsului, cum ar fi originea sau procedeul de fabricaţie. Unele produse alimentare, cum ar fi organismele modificate genetic, alimentele alergenice, alimentele destinate sugarilor sau chiar diverse băuturi fac, de asemenea, obiectul unor reglementări specifice.

Etichetele produselor alimentare trebuie sa contina informatii exacte, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel incat sa iti permita sa alegi acel produs care corespunde nevoilor tale, precum si sa afli riscurile la care ai putea fi supus.

Etichetele trebuie prezentate in limba tarii unde se comercializeaza produsele. Exista situatii in care produsele alimentare fiind importate, se lipeste peste eticheta intiala, o alta noua care nu este lizibila, caraterele fiind mici sau chiar sterse, lucru ce impiedica o alegere judicioasa a produselor.

2. LEGISLATIE

Principalul rol al etichetării este acela de a oferi informaţii. Frecvent, gradul de detaliere necesar, limba în care apar informaţiile sunt reglementate de către guverne la nivel local, astfel încât producătorii deţin un control destul de redus asupra etichetei. De altfel, etichetarea modernă a produselor alimentare, presupune un mesaj mai bogat şi mai variat de informaţii utile comerţului şi consumatorilor, un loc de prim ordin tinzând să îl aibă informaţiile de ordin nutriţional.

Pe plan internaţional, eticheta şi etichetarea formează obiect de preocupări asidue, de recomandări şi reglementări speciale, apropiate ca exigenţă de cele pentru produsele farmaceutice, cel puţin din punct de vedere al necesităţii şi amplorii informaţiilor privind specificul valorii lor de întrebuinţare, a modului de păstrare şi de utilizare.

Complexitatea problematicii etichetei şi etichetării produselor alimentare a impus elaborarea unor standarde, norme, a unor reglementări ale mai multor organisme internaţionale.

Comisia Codex Alimentarius recomandă aplicarea prevederilor “Normelor generale internaţionale pentru etichetarea produselor alimentare preambalate”, publicate prima dată in C.A.C./R.S.-1 din 1969, text revizuit ulterior (CODEX STAN 1-1985). Solutii privind etichetarea bunurilor alimentare regăsim si în “Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor (Rezoluţia Adunării Generale ONU nr.39/248 din 1985).

Uniunea Europeana imbunatateste etichetarea produselor alimentare astfel incat consumatorul sa dispuna de informatii esentiale, usor de citit si de inteles ca el sa cumpere respectivele produse in cunostinta de cauza.

Regulamentul (UE) nr 1169/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor asupra produselor alimentare, modifica Regulamentele (CE) nr 1924/2006 si (CE) nr 1925/2006 a Parlamentului European si a Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE, Directiva 1999/10/CE a Comisiei Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Directivelor 2002/67/CE și a Consiliului 2008/5/CE și a Regulamentului (CE) nr 608/2004 al Comisiei.

Prezentul regulament, in vigoare din 12.12.2011, se aplică operatorilor din sectorul alimentar în toate etapele lantului alimentar. Acesta se aplică tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv cele oferite de comunitate, sau care urmează să fie furnizate comunitătilor.