Extras din proiect
ARGUMENT
Civilizaţia modernă răpeşte o mare cantitate din timpul familiilor, pe care acestea îl dedică aprovizionării şi pregătirii mâncărurilor.
Alimentaţia publică determină organizarea în mai bune condiţii a alimentaţiei populaţiei în raport cu hrana practicată în gospodăria casnica, permiţând totodată economisirea la scară mare a timpului liber al cetăţenilor.
Pentru a veni în ajutorul celor ce muncesc, s-a iniţiat o serie de obiective diversificate: cantine-restaurant, microcantine, mici şi mari, bine dotate care se încadrează în toţi parametrii unei alimentaţii raţionale, ajungând în etapa actuală la adevărate ,,fabrici de mâncare"; acestea, pe lângă asigurarea hranei zilnice a oamenilor muncii la locul de muncă, pregătesc în acelaţi timp şi sortimentele de semipreparate sau chiar preparate pentru consumul în familie.
În ţara noastră se pregătesc baza ştiinţifică şi materială pentru astfel de ,, fabrici de mâncare", care vor asigura hrana zilnică a oamenilor muncii din întreprinderi, instituţii, în fabrici, pe şantiere, în şcoli, precum şi în zonele turistice.
Alimentaţia publică organizată pe baze ştiinţifice pregăteşte încă din etapa actuală o hrană raţională pentru toate vârstele şi pentru consumatorii cu diferite regimuri alimentare, meniuri pentru oamenii sănătoşi, pentru bolnavi cu diferite diete, meniuri pentru vârstnici etc., eliberând în bună parte pe membrii familiei de aceste îndeletniciri, creându-le timp şi pentru alte preocupări legate de instruire sau recreare.
În prezent alimentaţia publică a căpătat o valoare nouă şi o importanţă deosebită în ceea ce priveşte modul de hrănire al oamenilor, aceasta datorându-se pe de o parte dezvoltării ştiinţelor legate de gastronomie, iar pe de altă parte aplicării noii tehnologii de prelucrare a materiilor prime şi obţinerii de produse finite, culinare, de cofetărie-patiserie etc., pregătite în bucătării şi în laboratoare bine dotate cu utilaje şi instalaţii moderne.
Metodele industriale de preparare a hranei şi tehnologiile moderne permit abordarea în chip nou a problemelor de organizare a reţelei şi a soluţiilor de sistematizare a întreprinderilor. Unele soluţii preconizează industrializarea preparării hranei în întreprinderi specializate şi crearea unei reţele de unităţi pentru finisare, iar alte soluţii demonstrează extinderea industrializării şi la faza de finisare, reţelei de unităţi revenindu-i exclusiv sarcina de a desface produsele.
Astfel, realizările tehnicii actuale în această direcţie au permis nu numai să se rezolve mutiplele sarcini puse alimentaţiei colectivităţilor, dar şi să se ofere avantajele de necontestat sub toate aspectele ale produselor culinare preparate în bucătării mari şi moderne.
Aceste avantaje sunt datorate atât modului ştiinţific prin care se stabileşte calitatea preparatelor şi diversitatea lor, cât şi caracterul industrial de producţie al mâncării fabricate cu utilaje care permit o prelucare cu înaltă productivitate.
Rezultatele deja obţinute în practică, precum şi exigenţele crescânde ce sunt impuse alimentaţiei publice din parte consumatorilor fac ca acestea să înregistreze în mod permanent salturi şi înnoiri capabile să satisfacă, în mai bune condiţii, nevoile de hrană şi să asigure parametri de eficienţă superiori.
Am ales această temă "Tehnologia de obţinere a gustărilor reci" deoarece consider că gustările sunt cele mai utilizate alimente din toate grupele de alimentaţie publică.
GUSTÁRE, gustările având două sensuri:
- faptul de a gusta.
- mâncare (rece, luată în fugă, în cantitate mică, între mesele obişnuite)
Denumirea acestor preparate arată rolul lor în alcătuirea meniurilor. Ele constituie prologul dejunului. Gustările sunt accesorii ale unui dejun complet, dar se pot suprima fără a stingheri cu nimic armonia generală a acestora.
Caracteristica gustărilor este că sunt reprezentate prin alimente uşoare, cu o compoziţie delicată, neutând constitui un fel de mâncare completă. Prezentându-se în cantităţi mici, ca volum, trebuie să fie picante, să aibă gust extrem de fin, un stil minuţios de pregătire şi prezentare şi un decor sau ornament ireproşabil.
Rolul lor este de a deschide apetitul consumatorilor şi de a crea buna dispoziţie în aprecierea celorlalte preparate din meniu. Impresionând plăcut aparatul senzorial, activează sucurile digestive, contribuind nu numai la stimularea apetitului, ci şi la pregătirea organismului în vederea consumării cu plăcere a componentelor meniului, uşurând digestia şi asimilarea de către organism
Se obţin din alimente de origine vegetală şi animală: produse din cereale, legume, ouă, brânzeturi, carne şi preparate din carne, organe.
Pâinea şi făina, componente utilizate frecvent la obţinerea unor sortimente de gustări, sunt surse de proteine vegetale şi poliglucide (amidon).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Gustari Reci.docx