Implementarea Sistemului HACCP - Untul de Cacao

Pentru a proteja sănătatea consumatorilor şi siguranţa comerţului cu produse agricole şi alimentare, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi alimentaţie (FAO) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO – OMS), fac apel la toate ţările membre să aplice standardele internaţionale de calitate şi securitate alimantară.

Redarea încrederii consumatorilor în produse sigure şi de calitate, se poate realiza numai prin utilizarea de standarde recunoscute pe plan internaţional, întocmite şi fundamentate ştiinţific.

Îngrijorat de o serie de fenomene care au apărut pe plan mondial în ultimul timp, în legătură cu unele surse de alimentaţie a populaţiei, FAO a sugerat guvernelor să ia în serios preocuparea populaţiei din ţările respective privind securitatea alimentară, ca fiind un element important de stabilitate, impunându-se implementarea rapidă şi eficientă a standardelor Codex Alimentarius.

Comisia Codex Alimentarius, reprezintă cel mai înalt organism internaţional care se ocupă de calitatea alimentără şi de standardele de securitate alimentară. Comisia este subordonată FAO şi WHO şi numără în prezent 165 de ţări membre.

FAO/WHO consideră că în timp foarte scurt guvernele tuturor ţărilor trebuie să-şi revizuiască sistemele interne de asigurare a securităţii alimentare. Beneficiind de experienţă şi de sistemele de asigurare a securităţii alimentare, deja aplicate în ţările dezvoltate, ţările rămase în urmă din acest punct de vedere, pot recupera timp, prin depăşirea unor etape în implementarea unui asemenea sistem, care să cuprindă măsuri preventive în funcţie de riscurile posibile, monitorizarea permanentă a situaţiei existente, practici de evaluare a riscului, aplicarea strategiilor de management al riscului.

Realizarea acestor obiective, prezintă avantaje pentru fiecare din părţile implicate. Ţările dezvoltate vor avea certitudinea siguranţei importurilor alimentare, din ţările care implementează sistemele de siguranţă, iar acestea din urmă îşi vor îmbunătăţi standardele interne de producţie şi comercializare a alimentelor, extinzându-şi pieţele externe. La nivelul organismelor mondiale este necesar un sistem informaţional pe internet privind securitatea alimentară şi sănătatea plantelor şi animalelor, care să permită alertarea rapidă, în cazul apariţiei unei probleme de securitate alimentară.

Guvernele şi publicul larg trebuie să aibă acces uşor la standardele Codex Alimentarius şi la informaţii referitoare la noi factori de risc determinaţi de boli ale plantelor şi animalelor, la bolile transmise prin intermediul alimentelor care afectează populaţia. Este necesar, de asemenea ca toate ţările să participe activ în cadrul Comisiei. Pentru a crea condiţii de implementare a sistemelor de siguranţă alimentară, FAO a iniţiat pentru ţările în curs de dezvoltare, programul global de implementare a sistemelor calităţii şi securităţii alimentare. În cadrul acestui program, ţările sunt ajutate să-şi dezvolte şi implementeze sisteme proprii de securitate alimentară să-şi crească competitivitatea în comerţul internaţional, să se pregătească în vederea participării la Codex Alimentarius.

OMS ca promotor al sănătăţii şi siguranţei prin creşterea securităţii alimentare, pune accentul pe priorităţile de sănătate ale populaţiei în condiţiile unor resurse limitate. Sănătatea populaţiei presupune printre altele, asigurarea de hrană suficientă şi sigură. În acest sens OMS sprijină acţiunile întreprinse în cadrul Comisiei Codex, slujind mai bine interesele membrilor organizaţiei.

Statisticile OMS arată că circa 2 milioane de copii, mor anual datorită bolilor diareice cauzate de apă şi alimente. În fiecare an apar mii de milioane de cazuri de boli determinate de alimentaţie, ce fac ca circa 20 de oameni raportat la milion să moară din cauza acestor boli, determinate în principal de problemele microbiologice. Adăugând la acestea şi factorii chimici de risc, rezultă că frecvenţa bolilor este mai mare.

Codex alimentarius reprezintă o activitate materializată în reglementări internaţionale, comunitare, desfaşurată de Comisia pentru Codex Alimentarius, înfiinţată în 1961 sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO, OMS).

Codex Alimentarius cuprinde culegeri de norme alimentare aprobate pe plan internaţional, norme referitoare la produse alimentare brute şi prelucrate destenate consumului alimentar.

Reglementările din Codex Alimentarius se referă în special la igiena alimentară, aditivi, contaminaţi, reziduurile de pesticide, etichetarea produselor alimentare, metodele de analiză şi altele.

Normele de igienă recomandate de Codex Alimentarius asigură:

- obţinerea unei producţii alimentare fără pericole privind sănătatea consumatorilor;

- protejarea sănătăţii populaţiei;

- crearea unei baze teoretice care garantează inocuitatea alimentelor pe întregul lanţ alimentar, de la producătorul primar, până la consumatorul final, respectiv de la fermă la furculiţă;

- stabilirea principiilor controlului igienei pe intreg lanţul alimentar.

Principiile de igienă alimentară ale Codex Alimentarius au fost preluate de legislaţia românească şi cuprinse în următoarele acte normative:

- Standardul Român (SR/13462-1 din noiembrie 2001- Igiena agroalimentară) Principii generale. Standard identic cu Codul Codex de igienă Agroalimentară. Principii generale.

- Standardul Român (SR/13462-2 din februarie 2002- Igiena agroalimentară) Sistemul de analiză a riscurilor şi punctelor critice de control (HACCP) si Ghidul de aplicare a acestuia. Standard identic cu Ghidul Codex referitor la Sistemul de Analiză a Riscului şi Punctele critice de Control (HACCP) şi Ghidul de aplicare a acestuia.

- Standardul Român (SR/13462-3 din februarie 2002- Igiena agroalimentară). Principii de stabilire a criteriilor microbiologice pentru alimente. Standard identic cu Ghidul Codex referitor la principiile de stabilire şi aplicare a criteriilor microbiologice pentru alimente.