Obiceiuri Alimentare Pentru Copii de 6-10 Ani

Micul dejun este o sursă importantă de calorii, fibre, minerale, vitamine , ce nu poate fi suplinit de nici o altă masă a zilei şi este recomandabil să asigure circa 20-30% din necesarul zilnic de energie.

"Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă!", spune proverbul romînesc. Aşadar, dimineaţa perfectă începe cu micul dejun, sursă de energie şi de bună dispoziţie. Micul dejun este prima masî din zi şi are o importanţă majoră, fapt pentru care nutriţioniştii recomandă insistent să luptăm împotriva obiceiului de a "sări" peste această masă.

"Micul dejun este o sursă importantă de calorii, fibre, minerale, vitamine , ce nu poate fi suplinit de nici o altă masă a zilei şi este recomandabil să asigure circa 20-30% din necesarul zilnic de energie. Rezultatul benefic al respectării acestui bun obicei, de a servi micul dejun în fiecare dimineaţă, este relevată şi de cercetările realizate în ultimii ani în domeniul alimentaţiei copiilor, ce demonstrează efectele pozitive asupra dezvoltării fizice şi psihice a copiilor şi creşterea performanţelor obţinute de ei la şcoală spune Prof. Dr. Adrian Georgescu, Directorul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului.

Includerea cerealelor în meniul pentru micul dejun asigură energia şi substanţele nutritive necesare pentru sănătate, precum şi în procesul de creştere. Studiile internaţionale realizate cu privire la alimentaţia copiilor au relevat că elevii care consumă cereale sunt mai puţin expuşi oboselii şi depun un interes ridicat în procesul de învăţare. Lipsa micului dejun din alimentaţia zilnică a copiilor determină deficienţe de vitamine şi minerale, cum ar fi fierul, calciul,zinc,şiB2.

"Produsele cerealiere sunt recomandate la orice vîrstă. Echipate cu fibre, minerale şi substanţe nutritive, cerealele sunt foarte importante pentru menţinerea sănătăţii organismului, protejîndu-l de diverse afecţiuni: boli de inimă, obezitate, diabet, afecţiuni intestinale, cancer" continuă Prof. Dr. Adrian Georgescu, Directorul Institutului pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului.

In perioada copilăriei, organismul este în creştere şi tot atunci se formează obiceiurile alimentare ale viitorului adult. Copiilor de varsta preşcolară şi şcolară li se recomandă cinci mese pe zi, adică, alături de cele trei mese principale ale zilei, cîte o gustare în cursul dimineţii şi al după-amiezii. Copiii au nevoie de cantităţi mari de substanţe nutritive. De aceea, este important ca fiecare masă să fie cantitativ mică, dar felurile de mîncare şi gustările să fie bogate în substanţe nutritive şi să conţină cantităţi suplimentare de alimente energetice.

Micul dejun reduce foamea din timpul zilei, evitînd ca senzaţia să fie calmată cu cantităţi mari de alimente, principala cauza a surplusului ponderal. Obiceiul de a se da copiilor o masă de prînz abundentă, înaintea plecării la scoală, sau o cină îmbelşugată la ore tarzii ale serii are drept consecinte scăderea randamentului şcolar, somn agitat, neodihnitor.

Din alimentaţia zilnică a copiilor nu trebuie să lipsească proteinele de natura animală - lapte, brînzeturi, ouă, peşte, carne, legume şi fructe - sursa majoră de vitamine, şi produsele cerealiere ce aduc un aport important de fibre, vitamine din grupul B, minerale (calciu, fier, magneziu s.a.) şi au un conţinut redus de grăsimi. Pentru asigurarea alimentaţiei raţionale a copiilor se recomandă evitarea exceselor de sare, de grăsimi animale (unt, smîntînă, slănina, carne),zahăr,condimente.

In categoria deprinderilor ce sunt recomandate de medicii pediatri şi nutriţionişti sş fie formate în perioada de creştere sunt incluse principiile igienice: spălarea mîinilor înainte de masă, spălarea legumelor şi fructelor şi evitarea servirii mesei în grabă sau în condţtii tensionate.

DIETA COPIILOR MARI

Dieta copiilor are un rol determinant în ceea ce priveşte starea de sănatate, reflectată prin creşterea şi dezvoltarea armonioasă şi conformă vîrstei. Ea trebuie să se adapteze în permanenţă nevoilor calorice ale organismului copilului şi adolescentului.

O dietă echilibrată este bazată pe toate principiile alimentare din piramida alimentelor, un copil putînd avea acelaşi meniu ca şi un adult ,însă în cazul lui diferă cantitatea de alimente consumată, precum şi numărul de porţii.

După vîrsta de 6 ani medicii impun restricţii din punct de vedere al conţinutului în lipide care ar trebui aduse în dietă. O dietă hipercalorică poate asocia încă de la această vîrstă un risc crescut de apariţie al obezitaţii cu toate riscurile pe care aceasta le implica: tulburări metabolice (inclusiv de metabolism glucidic, cu apariţia rezistenţei periferice la insulină şi dezvoltarea diabetului zaharat), tulburări cardio-circulatorii.