Proiect operații și aparate în industria alimentară

CAP.1 CONSIDERATII GENERALE

Uzual, alcoolul produs pe cale industriala este denumit spirt,prin acesta intelegandu-se un amestec de alcool,apa si alte elemente,alcolul etilic fiind principalul component (95-96.6%)

Denumirea stiinifica a spirtului este cea de alcool etilic sau etanol

Spitul rafinat, care in mod obisnuit are o concentratie de peste 96% alcool etilic,este un lichid limpede,incolor,cu miros specific si gust arzator. Este folosit drept convustibil solvent si drept materie prima pentru prepararea altor compusi. Berea contine 3-5% alcool vinul 10-12%,iar bauturile distilate cum sunt Whisky-ul,lichiorul sau votca, intre 40-50%. Se amesteca in orice proportie cu apa,este inflamabil,din aceasta cauza,trebuie sa fie manipulate in conditii speciale.

In prezent, industria spirtului ocupa un loc important in randul industriilor prelucratoare de materii prime agricole, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata.

Spirtul se poate obtine fie pe cale fermentative,fie pe cale sintetica. Pe plan mondial metoda cea mai importanta de preparare a alcoolului etilic este prin fermentarea unor zahuri,cu drojdie Materiile prime frecvent folosite,in ordinea ponderii lor, fiind: melasa, cartofii, cerealele (indeosebi porumbul), sfecla de zahar, trestia de zahar etc.

Pe cale sintetica, spirtul se obtine din gaze naturale (in principal din etilena). Spirtul astfel obtinut este intrebuintat numai in scopuri tehnice (fabricarea cauciucului sintetic)

In tara noastra,spirtul se fabrica in exclusivitate prin fermentatie. Materiile prime frecvent folosite sunt : melasa,cerealele (porumb,grau,secara etc.), cartofii si vinurile defecte.

Ca si celelalta sectoare ale industriei alimentare, industria spirtului din tara noastra a cunoscut o puternica dezvoltare in anii puterii populare.

Spirtul are multiple utilizari in diferite industrii.In industria alimentara el se foloseste pentru prepararea bauturilor alcoolice si a otetului, in industria farmaceutica pentru prepararea anumitor substante (cloroform,eteri etc.), in industria chimica pentru fabricarea cauciucului sintetic si ca dizolvant, iar in medicina ca dezinfectant.In amestec cu benzina se foloseste drept carburant.

CAP.2 MATERII PRIME IN INDUSTRIA ALCOOLULUI ETILIC

Dupa natura substantelor utile pe care le contin, materiile prime folosite in industria spirtului se clasifica astfel:

a.Materii prime care contin alcool:

- vinul

- drojdia de vin

- tescovina

- vinul de fructe

- tuica defecta

b.Materii prime care contin zahar fermentascibil:

- sfecla de zahar

- trestia de zahar

- melasa (subprodus ce contine zaharoza,rezultat din fabricarea zaharului din sfecla de zahar sau din trestia de zahar)

- fructele ca: stafide, smochine, roscoave, banane, curmale,sucuri de palmier etc.

c.Materii prime care contin amidon (amidonoase):

- cartofi si faina de cartofi

-cereale (porumb,grau,secara,orz,ovaz,mei,hrisca)

-castanele salbatice

d.Materii prime care contin celuloza (celulozice) ca:

-deseuri de lemn (rumegus,talas etc.)

-deseuri de molid

e. Materii prime care contin inulina sau lichenina (hidrati de carbon inruditi cu amidonul)

- tuberculele de topinambur (nap porcesc)

- radacini de ghergina si de cicoare, care contin inulina

-muschiul de Islanda care contine lichenina

-. gaze naturale obtinute la prelucrarea petrolului (etilena)

Melasa ca materie prima pentru fabricarea spirtului

Melasa este un subprodus care rezulta de la fabricarea zaharului din sfecla de zahar sau trestia de zahar.

Compozitia chimica a melasei variaza in functie de material prima folosita la fabricarea zaharului (sfecla sau trestie de zahar) si de procesul aplicat in fabricile de zahar.

Sfecla de zahar este o planta bienala (cu un ciclu de dezvoltare de 2 ani).Abia in sec XVIII s-a descoperit utilitatea ei pentru extragerea zaharului din radacini. In tara noastra,arealele de cultura a sfeclei de zahar sunt in Banat,Oltenia, nordul Moldovei, Podisul Transilvaniei si in estul Campiei Dunarii.

Sfecla de zahar contine 14-22% zahar.Pe langa zaharoza, sfecla acumuleaza din sol si alte substante minerale si organice in procent apreciabil.Substantele minerale si organice,indeosebi sarurile de potasiu si sodiu care se gasesc in sucul celular al