SC Agrisol SA

1.1 Activitatea de marketing a firmei ; sursa de profit

1. Mediul extern al întreprinderii

Ca agent economic întreprinderea funcţionează în condiţiile concrete pe care I le oferă mediul său extern care este format dintr-un ansamblu de factori de natură economică, socială, culturala, politică, juridica, demografică, ecologică, etc. Dupa felul în care acţionează aceşti factori, mediul extern se prezintă sub 3 forme:

1. Mediul stabil este dat de evoluţia fenomenelor în mod normal fără să ridice probleme;

2. Mediul instabil este caracterizat prin frecvente schimbări care impun adaptarea întreprinderii;

3. Mediul tulburent comparativ cu celelalte doua medii este comparativ ostil şi impune schimbări radicale rapide, o evaluare globală a prezentului. La noi arata că mediul cu pondere în societatea noastră este mediul tulburent datorită situaţiei politice, economice şi sociale .

Acest mediu este specific tranzacţiei şi acesta datorită adaptării mai greoaie la modul de conducere al întreprinderilor.

Mediul extern al întreprinderilor se prezintă sub 2 forme:

• micromediul;

• macromediul.

1. Micromediul este format din prestatorii de servicii, furnizorii, forţa de muncă, clienţii, concurenţii, organisme publice, furnizorii de mărfuri.

Furnizorii de mărfuri sunt firme sau persoane particulare care livrează materiale, maşini şi utilaje, pentru intreprinderi. Întreprinderile trebuie să cunoască oferta furnizorilor, politicile comerciale, climatul intern, preţurile si rimnicitatea.

Prestatorii de servicii sunt firme şi persoane particulare care pun la dispoziţie credite, mijloace de transport.

Furnizorii forţei de muncă sunt unităţi de învătământ, şomerii, clienţii alcătuind cercul firmelor şi instituţiilor beneficiare.

Clienţii pot fi: - consumatorii, utilizatorii, întreprinderi comerciale, agenţii guvernamentale.

Concurenţii sunt firmele şi persoanele care îşi dispută această categorie de clienţi sau furnizori.

Organismele publice sunt o componentă a micromediului care poate influenţa în mod decisiv atingerea obiectivelor de către întreprinderi.

2. Macromediul cuprinde factorii care acţionează pe o arie mai mare, fiind o legătură pe termen lung. Factorii macromediului acţionând asupra întreprinderii fără ca întreprinderea să-i poata influenţa.

Factori: mediul demografici, mediul economic, mediul tehnologic, cultural, politic, mediul institutional, mediul natural.

Mediul demografic este dat de numărul populaţiei, structura pe sexe şi vârste, număr de familii şi dimensionarea ei, repartizarea pe medii ( urban, rural) rata natalităţii. Acesta este punctul de pornire în evaluarea pieţei întreprinderilor, evaluarea cererii, a forţei de muncă, veniturile.

Mediul economic este ansamblul elementelor care compun viaţa economică şi se compune din gradul de ocupare a fortei de muncă, situaţia financiară şi valutară. Aceşti factori se oglindesc direct şi indirect.

Mediul tehnologic arată cum se obţin produsele şi se exprimă prin invenţii, prin marimea formelor de cercetare, produsele noi şi oferta si cererea pentru aceasta.

Mediul cultural este format din obiceiuri, traditii, credinţe, normele privind statutul oamenilor în societate.

Mediul politic este format din clasele sociale, forţele politice şi aportul dintre ele, gradul de implicare a statului în economie, gradul de stabilitate a climatului politic intern.

Mediul instituţional este constituit din ansamblul reglementărilor juridice care vizează piaţa. Are o arie largă de domenii.

Mediul natural contine relieful, clima, distribuirea în spaţiu a activităţilor economice si pentru identificarea resurselor de materii şi materiale.

2. Relaţiile de piaţă ale întreprinderii

În multimea relaţiilor pe care le are întreprinderea, un rol important îl ocupa relaţiile de piaţă. Alexandru Cournot defineşte piaţa ca un teritoriu ale cărei părţi sunt unite prin raporturile de schimb libere astfel încât preţurile se nivelează cu usurinţă. Curtea supremă de justitie din SUA defineşte piaţa ca sferă ale rivalităţilor concurenţiale în cadrul căreia transferul decisiv al afacerilor are loc în mod liber.

Relaţiile de piaţă ale întreprinderilor au drept obiectiv vânzarea şi cumpărarea de mărfuri şi servicii, împrumutul de capital, angajarea forţei de muncă. În piaţa mărfurilor întreprinderii apare în cumpărare sau vânzare a pietei capitalelor, piaţa forţei de muncă.

Relatiile întreprinderii cu piaţa se grupeaza după anumite criterii:

• după obiectul relatiilor;

• profilul agenţilor de piaţă;

• frecvenţă;

• gradul de concentrare;

• după obiect relaţiile sunt de vânzare-cumpărare şi de transmitere.

Relaţiile de vânzare-cumpărare se refera la achiziţii de mărfuri şi produse, prestări servicii, închirieri, împrumuturi. Ele se realizează pe 3 căi: pe baze precontractuale care se refera la comenzi, cereri, oferte, contractuale pe bază de contract şi cost contractuale de garantii, reclamaţii.

Relaţiile de transmitere sunt relaţiile de promovare.

Din punct de vedere al profilului agentului de piaţă avem 3 tipuri de relaţii:

• de cumpărare - furnizori;

• de vânzare cu beneficiarii.

Relaţii cu instituţii şi organisme de stat.

• după frecvenţă relaţiile pot fi permanete, periodice şi ocazionale;

• după gradul de concentrare - concentrate pe o anumita zonă sau o perioadă de timp; şi dispersate.

3. Relaţii de concurenţă

Relaţiile de concurenţă constituie un ansamblu de raporturi în care intră agenţii economici în lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare şi a pieţelor de desfacere.

În economia de piaţă concurenţa face partedin regulile de joc ale pieţei. Ea stimulează creşterea cantităţii şi calităţii a produselor, realizată unor oferte cu preţurile acestora.

Concurenţa se manifestă pe multiple planuri de la asigurarea cu materii prime până la desfacerea fiecărui produs. Ea se manifestă de la cele mai simple forme până la cele mai aspre. Concurenţa este de mai multe feluri:

- directă, când întreprinderea se adresează cu produse identice care satisfac aceste nevoi;

- indirectă, când întreprinderea se adresează aceste nevoi sau nevoi diferite cu produse şi servicii diferite;

- perfectă;

- concurenţa între ofertanţi este o concurenţă pură ( alinierea concurenţilor la aceleaşi condiţii ) şi o concurenţă monopolistă ( mai mulţi ofertanţi menţin acelaşi preţ la acelaşi produs;

- oligopolistă;

- concurenţa de monopsol când beneficiarul are un singur cumpărător;

- concurenţa neloială atunci când nu se respectă anumite reglementări;

- concurenţa ilicită atunci când se practică un preţ fără TVA;

- dumpingul - practicarea unor preţuri prin reducerea profitului.