Schema Tehnică pentru o Moară de Porumb

Să se proiecteze şi să se stabilească schema tehnică pentru o moară de porumb cu capacitatea de 50 de tone / 24 de ore pentru mălai extra 15% si pentru mălai comun 70%, extracţia totală 89%, masa hectolitrică a cerealei fiind 75 kg.

2. CARACTERIZAREA MATERIEI PRIME

Porumbul ocupă al treilea loc, ca importanţă, între plantele cultivate pe glob.Porumbul alături de grâu şi orz , constituie baza alimentaţiei celei mai mari părţi a populaţiei globului, direct sau transformate în produse animaliere.Pe plan mondial se constată că în ţările dezvoltate se reduce treptat consumul direct în alimentaţie al porumbului, în favoarea unei utilizări mai raţionale, cum ar fi transformarea în produse animaliere sau prelucrare industrială.Din producţia mondială de porumb, o mică parte(2.3%) este folosit pentru sămânţă, ceea ce dovedeşte rata ridicată de înmulţire a acestei plante.

În alimentaţia omului, se folosesc numai boabele, care pot fi consumate în faza de coacere în lapte, ca porumb fiert sau copt, în special porumbul zaharat, putând fi folosit în aceasta fază şi sub formă de boabe conservate, boabele mature se folosesc fierte, iar anumite forme de porumb sub formă de floricele.

Porumbul este o materie primă valoroasă în industria spirtului, amidonului, glucozei, în obţinerea altor produse : sirop, pectină, dextrină, clei, substanţe plastice, acid lactic, acetic, acetonă, coloranţi, cauciuc sintetic precum şi ca mediu nutritiv pentru ciupercile din uzinele ce obţin produse antibiotice.Cea mai largă utilizare a porumbului este ca furaj sub formă concentrată, masă verde sau siloz.Porumbul este o excelentă materie primă în industria de carne, lapte, unt, boabele acestuia având o mare valoare nutritivă.1kg de boabe asigurând 70-80% proteină digestibilă.

Valoarea alimentară ridicată a boabelor face să fie folosite ca nutreţ concentrat (boabe, uruială) la diferite specii de animale în special la creşterea porcilor şi păsărilor, precum şi în furajarea taurinelor, ovinelor şi cabalinelor.Reziduurile de la prelucrarea boabelor de porumb (tărâţe, borhoturi de la fabricarea spirtului, turtele sau resturile de la extragerea uleiului), constituie furaje foarte valoroase.Ponderea porumbului în cultură este foarte mare, în economia ţării noastre el reprezintă cca 50% din producţia globală şi ocupă cca 45% din suprafaţa cu cereale.

Compoziţia chimică :Boabele de porumb sunt formate din ;apă, proteină, grăsimi, extractive neazotate, celuloză, cenuşă.În boabe, proteinele sunt în cantitate mai mare în endosperm (70-80%) şi mai puţin în embrion (17-24%).Grăsimile se află mai mult în embrion (69-85%) decât în endosperm (15-29%).În tegument sunt 1-3% din proteine şi 1-2% grăsimi.Principalele proteine din boabe sunt : prolamina, zeina, gluteline, globuline.În compoziţia zeaninei intră : acid glutamic, leucină, alanina, prolamină, triptofan, lizină, glicol, fapt ce produce tulburări în organism în cazul nutriţiei unilaterale cu porumb(la om pelagra).