Cuprins
- Capitolul I Securitatea alimentara în România pg.3
- 1.1 Conceptul de securitate alimentara pg.3
- 1.2 Populatia si alimentatia. pg.5
- Capitolul II Productia agricola a României în perioada 1990-2003 baza a asigurarii securitatii alimentare pg.5
- 2.1 Evolutia suprafetelor cultivate pg.5
- 2.2 Evolutia productiei vegetale pg.6
- 2.3 Evolutia productiei animale pg.7
- 2.4 Evolutia productiei agroalimentare pe locuitor în perioada 1990-2003 pg.10
- 2.5 Productia agroalimentara totala în perioada 1990-2003 pg.11
- 2.6 Importul si exportul de produse agroalimentare pg.12
- Capitolul III Disponibilitatile alimentare si consumul
- în perioada 1990-2003 pg.14
- 3.1 Consumul alimentar al populatiei României pg.14
- 3.1.1Consumul alimentar în unitati fizice pg.15
- 3.1.2.Consumul alimentar în calorii pg.16
- 3.1.3 Consumul alimentar în proteine pg.17
- 3.1.4.Consumul alimentar în lipide pg.18
- 3.2.Comparatii ale consumului alimentar din România cu alte tari. pg.19
- 3.3.Cererea de alimente.Cererea potentiala si cererea solvabila a populatiei pg.20
- Capitolul IV Siguranta alimentara pg.22
- 4.1 Concept de sigranta alimentara pg.22
- 4.2 Calitatea alimententelor pg.23
- 4.3 Standarde pentru produsele alimentare pg.27
- Capitolul V Trasabilitatea- un nou concept de sustinere a calitatii sigurantei alimentare pg.31
- Capitolul VI Asigurarea si garantarea sigurantei alimentare pg.33
- 6.1 Ambalarea produselor alimentare pg.35
- 6.2 Etichetarea produselor alimentare pg.35
- 6.3 Licenta de fabricatie a produselor alimentare pg.36
- 6.4 Termenele de valabilitate a produselor alimentare pg.36
- 6.5 Falsificarea alimentelor pg.37
- Capitolul VII Cai de inducere a nesigurantei alimentare pg.37
- 7.1 Contaminare microbiologica pg.37
- 7.2 Micotoxine pg.38
- 7.3 Pesticide pg.39
- 7.4 Antibiotice si agenti de crestere (hormoni) pg.40
- 7.5 Poluare industriala pg.40
- 7.5.1 Dioxine pg.40
- 7.5.2 Metale grele pg.41
- Capitolul VIII Tranmiterea bolilor de la animale la om pg.41
- 8.1 Pesta porcina clasica pg.42
- 8.2 Gripa aviara pg.43
- 8.3 Encefalopatia spongiforma bovina („boala vacii nebune”) pg.43
- Capitolul IX Biodiversitatea -o garantie pentru securitatea si siguranta alimentara pg.44
Extras din proiect
Capitolul I
Securitatea alimentara în România.
1.1 Conceptul de securitate alimentara
Securitatea alimentara face parte din securitatea fiecarui stat din lume si aceasta la rândul ei din securitatea globala Asigurarea securitatii alimentare a populatiei unui stat este în primul rând obligatia acestuia.Un stat trebuie sa-si gestioneze eficient si rational resursele altfel se pune în pericol însasi existenta statului si a poporului respectiv.
Problema securitatii alimentare, a aprovizionarii populatiei cu produse agroalimentare de baza si de calitate corespunzatoare, constituie o preocupare majora cu care se confrunta, într-o masura mai mare sau mai mica toate tarile lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare.Paradoxal ca în perioada curenta, în plina dezvoltare a unei societati informatizate, foarte multe state se confrunta cu acesta problema.De aceea astazi problema alimentara costituie un factor care poate duce la instabilitate pe plan mondial. Asigurarea securitatii alimentare pentru toti indivizii contribuie la linistea sociala din fiecare tara, la stabilitate si prosperitate.
Securitatea alimentara este o problema complexa si generala a omenirii de care toate tarile lumii sunt responsabile.Acest lucru a fost demonstrat de diferite studii privind alimentatia populatiei, evolutia productiei agricole, evolutia populatiei precum si utilizarea resurselor O alimentatie adecvata trebuie sa fie privita atât din punct de vedere al cantitatii corespunzatoare de alimente cât a calitatii si a diversitatii acestora.
Conceptul de securitate alimentara a fost formulat pentru prima data dupa cel de-al doilea razboi mondial în cadrul dezbaterilor Organizatiei pentru agricultura si alimentatie (FAO) când a fost lansat la Roma în 1963 celebrul manifest ,,Proclamatia dreptului fiecarui om de a mânca pentru a-si astâmpara foamea“.
FAO defineste securitatea alimentara astfel:”accesul nemijlocit al tuturor oamenilor la hrana de care au nevoie”pentru a-si satisface functiile vitale si pentru a duce o viata sanatoasa si activa.
Dupa Mircea Bulgaru aceasta definitie cuprinde trei elemente fundamentale:
- asigurarea disponibilitatilor alimentare îndestulatoare pentru consum;
- accesul efectiv al populatiei la achizitionarea de bunuri alimentare prin cererea solvabila a populatiei;
- un sistem agroalimentar si o piata corespunzatoare a bunurilor deconsum alimentar (oferta) precum si
- siguranta alimentelor care sa permita o alimentatie sanatoasa.
Securitatea alimentara a fiecarei tari poate fi asigurata in primul rand din resursele interne prin politicile practicate de fiecare tara. Securitatea alimentara este un concept deosebit de dinamic care a evoluat în timp.Astfel în tarile dezvoltate securitatea alimentara s-a realizat prin crearea unui sistem agricol viabil prin practicarea unor politici indelungate si costisitoare de sustinere a agriculturii.Astazi in aceste tari conceptul a dobândit alte intelesuri.Datorita faptului ca în aceste tari s-a reusit sa se asigure hrana în cantitati indestulatoare, se pune în prim plan calitatea, siguranta alimentelor si protectia sociala, deci sunt preocupate de protectia sanatatii consumatorilor.
Securitatea alimentara în tarile în curs de dezvoltare este mai dificil de realizat si in conditii nefavorabile.În aceste tari consumul de alimente este foarte scazut atât din punct de vedere cantitativ cât si calitativ, fiind caracterizat printr-o structura în care produsele de origine animala au ponderea foarte mica,iar aceasta situatie este întalnita în foarte multe tari ale lumii.Este foarte important ca aceste tari sa-si asigure hrana din resursele proprii, sa-si consolideze pietele agroalimentare pentru a dobândi independenta fata de tarile dezvoltate mari producatoare de produse alimentare Acesta masura este necesara si pentru România care este o tara în curs de dezvoltare
Securitatea alimentara la nivel individual este”dreptul de a mânca”. Dupa Mircea Bulgaru “securitatea alimentara este data de cantitatea de alimente necesara pentru un individ exprimata in unitati fizice, conventionale(calorii), si trofine pentru a-si asigura echilibrul fiziologic si a-si acoperi ratiile zilnice de consum: ratia de intretinere, ratia de crestere si ratia de activitate.”
Omenirea a fost si este în lupta continua pentru hrana.Foametea a fost o problema generala a omenirii pe parcursul întregii istorii.Cauzele foametei au fost secetele cumplite, razboaiele, de asemenea foametea a dus la izbucnirea unor revolutii.Foametea a determinat in diferite perioade moartea a milioane de oameni.Moartea prin foamete a fost prezenta din cele mai vechi timpuri si a continuat în secolul nostru si continua si astazi.
Organismul uman pentru a supravietui si a-si îndeplini macar principalele functii vitale are nevoie de 42 de elemente nutritive, altfel în lipsa acestora organismul uman degradeaza.Degradarea prin foame nu se manifesta doar în fizicul omului ci si la nivelul activitatii psihice. Astazi conform statisticilor FAO 14 %, adica 861.6 milioane locuitori din populatia planetei sufera de deficit alimentar iar un numar foarte mare dintre acestia sunt copii ce nu depasesc vârsta de 5 ani.
În România copiii sub 5 ani care sufera de malnutritie au o pondere de 3,2 % în totalul copiilor sub 5 ani.
Un procent de 2,5 % din totalul populatiei României adica aproximativ 550000 de persoane sufera de malnutritie.
Foametea este o problema majora a securitatii alimentare si a securitatii generale în epoca contemporana deoarece implica mai mult sau mai putin toate statele lumii si afecteaza domenii largi ale vietii social-economice Solutionarea acestei probleme globale s-ar putea realiza doar prin cooperare internationala, la care ar trebui sa participe toate tarile atât cele sarace cât si cele bogate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Securitatea versus Siguranta Alimentara.doc