Studiu Statistic al Oportunității Introducerii pe Piață a Laptelui Proaspăt de Consum Îmbuteliat în Recipiente de Sticlă

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1 Justificarea temei

Trăim într-o lume care se schimba în fiecare zi. De aceea trebuie sa ne adaptam mereu noilor condiţii si noilor avantaje care ne sunt oferite in jurul nostru.

Tematica acestui proiect încearcă să arate condiţiile care sunt necesare pentru a demara construcţia unei fabrici de procesare a laptelui proaspăt de vaca, îmbuteliat în recipiente de sticlă, cu o durată de utilizare scurtă, livrată zilnic la domiciliul clientului după modelul occidental unde această practică este des întâlnită.

Consider că dacă de o perioadă de aproape un secol în Statele Unite ale Americii cât si în Uniunea Europeana se practică cu un aşa mare succes, ar trebui ca şi noi poporul român să ne trezim şi să luăm exemplu statelor mai evoluate economic decât noi şi să începem să consumăm şi noi hrană nu cultivată în laboratoare cu tot felul de chimicale si hormoni de creştere, ci cu fructe,legume, carne şi alte produse care ni le oferă natura, aşa cum au fost ele de când se ştie omul, în cazul de faţă lapte proaspat.

Totodată sunt de parere că este necesar ca orice om să-şi dea seama că singurele produse lactate bune pentru sănătate sunt cele cât se poate de proaspete şi neprelucrate, obtinute de la vite sănătoase, care au pascut pe pajişti şi au fost alimentate cu nutreţ, iar nu de la vite chinuite, înghesuite în boxe, la lumina artificială şi injectate cu hormoni de creştere, antibiotice şi furajate cu amestecuri incerte, precum cele din fermele care se pretind, dar nu sunt, conforme cu normele care sunt la ora actuală in Uniunea Europeana.

Industrializarea din marile oraşe a făcut ca orăşeanul să aibă acces din ce in ce mai mic la lapte şi de calitate proaspăt deoarece agricultura tradiţională a început sa dispară in primul rând din cauza nerentabilitaţii ei(chiar si în mediul rural, chiar dacă oamenii mai practică agricultura si creşterea animalelor in mod tradiţional, aceştia o fac doar pentru a asigura un venit de subzistenţă, nefiind în stare să producă suficient lapte incât să facă din această ocupaţie o oportunitate de a prospera)

Vom căuta in această lucrare să găsim totodată un mijloc mai eficient de a insuşi populaţiei din oraşe lapte proaspat natural în fiecare zi la un preţ rezonabil fără nici un efort din partea acestora.

Se poate observa uşor că orice concept nou pe care îl adoptă Europa de Vest este asimilat şi de Europa de Est datorită distribuirii tot mai abundente de informaţii fie că au loc pe calea televiziunii, a internetului, radio, sau presa scrisă, de aceea consider că şi distribuirea de lapte la domiciliu, foarte populară în SUA precum şi în Regatul Unit va ajunge şi la poporul nostru, totul depinde de cât de repede se va schimba mentalitatea românului de rând spre primirea acestui concept nou.

Totul ţine de cât de uşor vom putea educa oamenii din jurul nostru că este mai bun laptele care este colectat, procesat în condiţii de mare igienă decât laptele cu care s-a obişnuit românul de rând dupa ”89 respectiv laptele care nu este tot timpul sănătos adus pe piaţă de ţărani de la care de multe ori nu se cunoaşte timpul scurs de la mulgere, condiţiile în care a fost muls, felul în care a fost păstrat până la aducerea la vânzare, precum şi felul în care e afişat la vânzare care este evident ca este ţinut în aer liber, de multe ori in căldură la soare în timpul verii, sau la temperaturi de îngheţ iarna.

1.2 Scurt istoric al apariţiei fenomenului vânzării la domiciliu al laptelui

Odată cu începerea erei moderne, industria a început să cunoască o explozie a producţiei, iar marile centre industriale (de obicei marile oraşe) au început să crească tot mai mult ca producţie cât şi ca populaţie astfel că oamenii simpli de la ţară au început să migreze tot mai mult spre marile oraşe în speranţa unor vieţi mai bune. Acest flux al populaţiei a fost promovat atât de regimurile capitaliste din vestul Europei cât şi de regimurile totalitare Comunist şi Nazist, astfel încât oamenii au început să se specializeze pe un anumit domeniu în care v-or profesa toată viaţa, necesarul supravieţuirii de zi cu zi realizându-se din salariile pe care aceştia le primeau.

Datorită progresului înregistrat în toate domeniile cunoscute, industria a fost într-o continuă creştere, acesta ducând la explozia populaţiei atât în mediul rural cât mai ales în mediul urban. Aşa că agricultura tradiţională a fost văzută ca o sursă de venit foarte prost plătită, aceasta cu greu acoperea necesarul zilnic de supravieţuire pentru familia respectivă. Ca şi efect al depopularizării satelor şi implicit a scăderii agriculturii tradiţionale, noua sarcină a sătenilor era de a acoperii atât necesarul lor de hrană cât şi pe cel care lucrau în marile oraşe. Astfel dacă la începutul secolului XX un fermier din Statele Unite ale Americii asigura hrana pentru alte 5 persoane, aceasta a crescut la la 21 de persoane în 1920 la 70 de persoane în 1950 , la 120 de persoane în 1980 şi ajungând la 143 de persoane în prezent. Astfel procentul de populaţie care lucrează în agricultură în timpurile noastre este pe glob in jur de 45% din pupulaţia activă, aceasta variind de la sub 2% în statele Unite Unite până la 80% în unele ţări din Africa.

Cu timpul progresele au fost stimulate în principal de progresul tehnologic al maşinilor agricole, cât şi de pesticide, precum şi de progresele recente din domeniul geneticii care a dus la o îmbunătăţire a speciilor produse.