Cuprins
- Cap.1. Introducere
- 1.1. Notiunea de carne 1
- 1.2. Compozitia chimica a carnii 2
- 1.3. Structura carnii 3
- Cap.2. Mezelurile
- 2.1. Generalitati si clasificare 4
- 2.2. Schema generala de fabricare a mezelurilor 5
- 2.3. Fluxul tehnologic de fabricare a mezelurilor 6
- 2.3.1. Pregatirea srotului 6
- 2.3.2. Prepararea bratului 6
- 2.3.3. Preparare compozitie.Malaxare 7
- 2.3.4. Umplerea in membrane 8
- 2.3.5. Afumarea calda 9
- 2.3.6. Fierberea 10
- 2.3.7. Afumarea la rece 10
- 2.3.8. Depozitarea 10
- Cap.3. Fabricarea salamului de Sibiu
- 3.1. Salamul de Sibiu 11
- 3.1.1. Schema tehnologica de fabricare a salamului de Sibiu 13
- 3.2. Fluxul tehnologic de fabricare a salamului de Sibiu 14
- 3.2.1. Transarea carnii 14
- 3.2.2. Scurgerea 14
- 3.2.3. Zvantarea 15
- 3.2.4. Intarirea carnii 15
- 3.2.5. Amestecul de condiment 16
- 3.2.6. Taierea slaninii in cuburi si congelarea slaninii 16
- 3.2.7. Formarea amestecului pentru tocare.Tocare.
- Omogenizare 17
- 3.2.8. Umplerea si legarea batoanelor 18
- 3.2.9. Afumarea la rece 19
- 3.2.10. Maturarea-Uscarea 19
- 3.2.11. Etichetarea si ambalarea 20
Extras din proiect
1.1 Notiunea de carne
Sub denumirea de carne se intelege tesutul muscular animalului taiat,impreuna cu tesuturile cu care se afla in conexiune naturala:gra-simi, oase, tendoane, aponevroze, tesut conjuctiv, nervi, ganglioni limfatici. Celelalte parti comestibile din corpul animalelor poarta denumirea de subproduse (sange, grasimi, picioare, urechi, burta etc) si de organe (ficat, creier, inima, rinichi, splina, pulmoni, glanda mamara etc).
Carnea are o valoare nutritivă foarte mare. Valoarea alimentara a carnii nu este determinata numai de numarul de calorii ci, in primul rand, de albumina digestibila si de calitatea aminoacizilor. Este foarte cunoscut faptul ca nu toti amino-acizii pot fi sintetizati de organismul omenesc; acei ce nu sunt sintetizati de organism sunt denumiti amino-acizi esentiali si trebuie introdusi in organism prin alimentatie.In afara de vitaminele mentionate, in carne si organe se mai gasesc si vitaminele C, A, D si E.
1.2. Compozitia chimica a carnii
Compozitia chimica a carnii este in functie de proportia diferitelor tesuturi variind, in cadrul aceleiasi specii, dupa starea de ingrasare, varsta, sex si rasa.
Specia Bovine Ovine Porcine
Continutul
in 100 g
carne
% Apa 58-76 53-72 48-73
Subst. proteice 17-21 15-20 15-21
Grasimi 2-23 6,5-26 4-37
Cenusa 0,9-1,2 0,8-1 0,6-1
Subst.
minerale
mg % Na 60-65 40-54 60-75
K 315-334 189-242 270-345
Ca 9-10 6-7 9-11
Mg 21-23 17-21 18-22
P 198-210 130-161 178-215
Fe 2,6-2,8 1,3-1,6 2-2,3
Valoarea energetica, kcal/100g
produs comestibil 105-286 142-351 130-404
Tabel 1.1 Compozitia chimica a carnii
In carne au fost identificate si o serie de enzime, dintre care enzimele proteolitice si lipolitice avand un mare rol in procesele de maturare si de conservare si de asemenea o serie de vitamine ca vitmainele C, A, D si E.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiul si Fluxul Tehnologic Pentru Obtinerea Produselor din Carne Umpluta.docx