Tehnologia de Fabricare a Cafelei

INTRODUCERE

Cercetările asupra arborelui de cafea şi asupra fructului său, bobul de cafea, datează încă din anul 1700. Cafeaua este un produs natural, al cărui consum a înregistrat o creştere semnificativă peste tot în lume. Acest lucru se datorează atât proprietăţilor sale gustative deosebite, cât şi conţinutului său bogat în substanţe active care au făcut şi fac obiectul a mii de studii ştiinţifice publicate. Rezultatele acestora demonstrează că un consum moderat de cafea poate fi benefic pentru sănătate, existând o diferenţă semnificativă între obişnuinţă şi dependenţă, deşi adesea se face confuzie între cele două.

Simptomele dependenţei fizice includ pofta şi nevoia de a creşte cantităţile de substanţă pentru a satisface această poftă. Orice substanţă, inclusiv cafeina, poate face parte dintr-o obişnuinţă, mai ales că este adesea asociată cu activităţi plăcute cum ar fi pauzele în timpul orelor de lucru sau conversaţiile după masă.

Roger Cook a subliniat că, în cantităţi moderate, cafeina nu acţionează asupra zonelor de creier legate de recompensare, dependenţă şi motivaţie, aşa cum fac cocaina şi amfetaminele. OMS a ajuns a ajuns la concluzia că "nu există dovezi potrivit cărora cafeina ar avea, chiar şi pe departe, consecinţele fizice şi sociale asociate cu abuzul de droguri tari".

Studiile privind cafeaua şi sănătatea sunt printre cele mai numeroase. Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului a evidenţiat că "majoritatea dovezilor sugerează că un consum obişnuit de cafea şi ceai nu are o relaţie semnificativă cu riscul de cancer în nici o parte a organismului". Potrivit unui număr din ce în ce mai mare de cercetări, cafeaua poate chiar să protejeze împotriva apariţiei anumitor tipuri de cancer - însă mecanismele manifestării acestui efect trebuie elucidat; este vorba de cancerul de colon şi hepatic.

Un domeniu de cercetare relativ nou este diabetul de tip 1 şi tip 2. Mecanismul exact de acţiune nu a fost încă identificat, dar în mod interesant se pare că nu cafeina este principalul factor responsabil de efectul protector, deoarece acest efect este observat şi în cazul cafelei decafeinizate. Cel mai probabil se pare că acidul clorogenic este responsabil de efectul observat. În ceea ce priveşte sănătatea cardiacă, potrivit unor cercetări din Marea Britanie, consumul de cafea nu pare să influenţeze riscul de boli coronariene. Studiile americane au relevat că produsul cafeină a prevenit formarea calculilor biliari de colesterol. Aceleaşi studii relevă că un consum de cafea cafeinizată poate preveni calculii biliari simptomatici la femei, 300 miligrame de cafeină pe zi reprezentând limita maximă sigură pentru femeile însărcinate. Mii de studii ştiinţifice publicate demonstrează că un consum moderat de cafea este perfect sigur şi poate avea anumite beneficii pentru sănătate.

1. CAFEAUA – MATERIE PRIMĂ

A UNEI INDUSTRII DE AMPLOARE

1.1. Istoria cafelei

Istoria cafelei este la fel de bogată ca însăşi cafeaua, datând de mai mult de 1000 de ani.

În Occident, istoria cafelei începe acum trei secole, dar în Orientul Mijlociu ea este consumată de toate paturile sociale încă din vechime.

Prima referinţă la cafea, din surse înregistrate, datează din secolul al IX-lea, dar cu multe secole înainte, existau multe legende arabe despre băutura misterioasă şi amară cu puteri stimulatoare.

Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Roşii din Africa. La început cafeaua era considerată aliment şi nu băutură. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea şi prin amestecarea cu grăsime animală obţineau o pastă pe care o modelau sub formă de bile. Acestea erau consumate de războinicii tribului pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor.

Începând cu anul 1000 e.n., renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafeaua în chip de medicament. Etiopienii obţineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate. Cafeaua creştea în mod natural şi în Peninsula Arabiei şi din secolul 11 aici cafeaua a fost preparată ca băutură caldă.

Aşa-numitele proprietăţi stimulative ale cafelei au fost considerate de mulţi în acele timpuri străvechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca băutură şi-a câştigat o reputaţie mistică, învăluită în mister şi asociată cu preoţii şi doctorii. De aceea nu este surprinzător că două legende puternice au apărut pentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

O istorie apocrifă datând de pe la 1400, povesteşte despre un păzitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastâmpărate şi energice după ce mâncau fructele roşii care creşteau în tufişurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Chiar şi-n timpul nopţii animalele erau vioaie şi agitate. Foarte mirat, a hotărât să guste şi el din aceste fructe. După puţin timp se simţea mai puţin obosit şi parcă avea mai multă energie. Uimit de comportament, Khaldi a dus fructe la o mănăstire din apropiere, unde stareţul a fiert fructele în apă, obţinând un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala şi somnolenţa. De atunci călugării au început să folosească această calitate a boabelor pentru a rămâne trezi pe parcursul lungilor rugăciuni şi meditaţii, în aşteptarea inspiraţiei divine.