Tehnologia morăritului

1. Tema si obiectivele proiectului

1.1 Denumirea obiectivului

Scopul lucrarii este de a se proiecta si realiza schema tehnica pentru o moara de grau in vederea obtinerii a 3 sortimente de faina ( alba, neagra si integral ).

1.2 Denumirea proiectului

Sa se proiecteze sis a se stabileasca schema tehnica pentru o moara de grau cu capacitatea de 180t/ 24h pentru faina alba, faina neagra si faina integral, extractie 10%, 20% si 30% , masa hectolitrica fiind de 76kg/hl.

1.3 Capacitatea de productie

Din punct de vedere al capacitatii de productie , morile se grupeaza in:

- Mori de capacitate mica: pana la 50 t /24 h cereale macinate;

- Mori de capacitate medie: de la 50 la 200 t/24 h cereale macinate;

- Mori de capacitate mare : peste 200 t/24 h cereal macinate;

Moara mea de grau are capacitatea de180 t/24 h, deci este o moara cu capacitate medie.

Morile de capacitate mediea au diagram tehnologica dezvoltata, cu un process redus de curatire a grisurilor la macinarea graului. In cazul macinisurilor dezvoltate se obtine un singur sortiment de faina, sau mai multe sortimente de faina.

Insusirile de calitate ale fainiisunt determinate de 2 factori :material prima si procesul tehnologic de fabricatie.

2. Materia prima utilizata

In industria moraritului se folosesc ca materii prime graul, secara si porumbul.

Prin macinarea graului si a secarei se obtine faina pentru paine si alte produse de panificatie, iar prin macinarea porumbului se obtine malaiul folosit la preparerea mamaligii si a produselor alimentare expandate.

Graul comun, specia “Triticum vulgare” este specia cu cea mai larga intrebuintare la obtinerea fainii panificabile, iar graul dur , specia “Triticum durum” se foloseste la obtinerea fainii cu destinatii special, in special pentru productia de paste fainoase.

In vederea realizarii acestui proiect, material prima utilizata este graul comun.

Graul este o planta din familia Gramineae, genul Triticum. Boabele diferitelor soiuri de grau se deosebesc prin forma, culoarea si aspectul lor.Forma poate fi alungita, eliptica, ovala sau rotunjita.Culoarea variaza de la alb-galbui-ga;ben pana la rosu de diferite nuante. Suprafata bobului poate fi neteda , aspra sauzbarcita, pe portiuni mai mult sau mai putin intinse.

Partea bombata a bobului de numeste partea dorsala, iar cea adancita parte ventrala.Pe partea ventral a bobului exista o adancitura numita sant. La partea superioara, bobul prezinta un smoc de perisori scurti (barbital) care contribuie la fazele anterioare coacerii depline, la accelerarea respiratiei bobului si protectia acestuia, iar la partea inferioara se afla embrionul (germenul).

Graul dur are boabe de forma alungita cu barbita slab vizibila,de dimensiuni mai mari, pana la 10 mm lungime si 3- 3,5 grosime. Daca se face o sectiune transversal prin bobul de grau se obtin urmatoarele parti:

• Invelisul

• Stratul aleuronic

• Endospermul (corpul fainos)

• Germenele (embrionul)

Invelisul ( pericarpul) este format din 2 straturi suprapuse a caror succesiune de la exterios catre interior este urmatoarea : epicarp, mezocarp si endocarp.