Valorificarea Deșeurilor din Vinificatie

2. Memoriu justificativ

Vinul reprezintă o băutură alcoolică obţinută printr-o fermentare parţială sau completă a mustului din struguri proaspeţi. Acesta are o tărie de minimum 8,5% vol. alcool. Vinul are un rol important în ceea ce priveşte economia ţării, privind volumul şi diversitatea produselor obţinute. În urma obţinerii produsului finit, şi anume “vinul”, rezultă anumite deşeuri şi produse secundare. Sunt foarte importante măsurile ecologice de protecţie a factorilor de mediu, mai ales eficienţa economică obţinută prin intermediul valorificării subproduselor.

Pentru a putea identifica subprodusele şi deşeurile în cadrul vinului trebuie să stabilim limitele fazelor tehnologice.

Tehnologia vinului reprezintă un process destul de costisitor deoarece se foloseşte doar 70% din materia primă, 30% fiind pierderile. Aceste pierderi sunt numite “deşeuri”, cifra anuală fiind foarte mare: 200.000 tone.

Atât cultivarea viei, cât şi obţinerea vinului şi comercializarea acestuia sunt cunoscute de om încă din cele mai vechi timpuri şi reprezintă îndeletnicirea marii majorităţi.

În ceea ce priveşte industria vinului, rezultă anumite reziduri vinicole, cum ar fi:

tescovina obţinută prin presarea strugurilor, ciorchinii ce sunt separaţi înainte de operaţia de presare, tirighia şi borhotul rezultat în urma distilării vinului.

Aşadar, voi încerca să expun căteva dintre părerile unor oameni de ştiinţa care au adus un adevărat omagiu vinurilor: „Nici un leac nu poate tămădui ca vinul. El îndepărtează durerile, redă uitarea şi alină gândurile întunecate care ne chinuiesc în fiecare zi” mărturiseşte Homer. „Vinul dă putere”, scrie Pliniu. „Cine bea vin, bea geniu”, scrie Baudelaire, şi tot el este cel care afirmă: „Dacă vinul ar dispărea din producţia omenirii, cred că s-ar produce în sănătatea şi inteligenţa locuitorilor planetei noastre un gol, o absenţă mult mai înspăimantătoare decât toate excesele de care e făcut răspunzător”. „Vinul exprimă o necesitate absolută pentru viaţa oamenilor din cele mai îndepărtate timpuri” susţine Herodot. „Vinul este desăvarşirea şi frumuseţea ordinii naturii şlefuită cu calm, pricepere şi voluptate de om” afirmă Voltaire.

Motivul pentru care am ales această temă este important. Nu este zi să nu se discute despre vin şi nu este loc în care acesta din urmă să lipsească, fiind mereu prezent în casele oamenilor, la zile onomastice, la festivităţi, etc. Aşadar, am încercat să prezint conceptul de “vin” aşa cum este el, pentru că deşi are numeroase beneficii asupra organismului datorită valorii nutritive, el poate fi şi dăunător, atât omului cât şi mediului. Astfel, prin intermediul lucrării “Valorificarea deşeurilor din vinificaţie” am încercat să punctăm cât mai bine punctele forte ale acestui subiect. În prima parte a proiectului am vorbit despre tescovină şi valorificarea acesteia, uleiul de seminţe şi drojdia de vin, urmând ca în capitolele următoare să prezint cât mai precis cum sunt valorificate deşeurile în domeniul vinificaţiei, sfârşind cu sursele de poluare în acest domeniu.

3. Valorificarea produselor secundare din industria vinului

Valorificarea subproduselor vinicole este determinată de anumiţi factori. Astfel, în urma operaţiei de destilare a tescovinei rezultă alcoolul etilic care are mai multe întrebuinţări, atât în industria vinului cât şi în cadrul altor industrii. Atât în industria chimică, farmaceutică şi alimentară sunt utilizaţi tartraţii şi acidul tartric. Datorită calităţii nutriţionale uleiului de seminţe se utilizează în industria chimică, iar cel rafinat în cadrul industriei alimentare. În industria vinului, în ceea ce priveşte condiţionarea vinului, se foloseşte enotaninul extras din seminţe, în schimb la colorarea produselor alimentare acide se foloseşte enocolorantul alimentar, având o vastă utilizre în cadrul industriei alimentare. În urma extracţiei uleiului şi a taninului rezulta şrotul, care este întrebuinţat furajelor pentru animale.

În funcţie de cererea şi oferta pe piaţă, pe plan mondial, remarcăm următoarele:

- recuperarea alcoolului etilic, în paralel cu ameliorarea producţiei rachiului de tescovină, cunoscând o creştere importantă în majoritatea ţărilor;

- extragerea uleiului din seminţe valorificat ca ulei alimentar, în schimb destul de costisitoare;

- utilizarea drojdiilor şi a seminţelor ca sursă proteică, singura problemă fiind deficitul acestora;

- obţinerea enocolorantului alimentar, restricţii având coloranţii roşii, sintetici.

Din industria vinului rezultă o serie de subproduse, cum ar fi:

- ciorchinii: înainte de a fi presaţi aceştia sunt separaţi;

- tescovina: rezultă în urma presării strugurilor şi a presării boştinii;

- drojdiile: după operaţia de fermentare drojdiile sunt depuse pe fundul vaselor, la partea inferioară;

- sedimentele: rezultă în urma alcoolizării vinului şi a mustului;

- tirighia: în timpul fermentării mustului şi depozitării vinului tirighia se depune pe pereţii vaselor;

- borhotul: rezultă în urma distilării vinului pentru coniac.