Vinurile Lumii

VINURILE LUMII

Viţa de vie este una dintre cele mai iubite, mai respectate şi mai populare plante de cultură. Apropiindu-şi-o de viaţa lor de fiecare zi, oamenii nu au întârziat să capete un mare respect pentru viţa de vie şi pentru roadele ei. Nu intâmplător strugurii şi vinul fac parte din sacralitatea vieţii. Despre ei se vorbeşte in Biblie, vinul a devenit băutura sfinţita ce simbolizează Sângele Domnului şi se foloseşte la impărtăşanie, frunzele de viţa şi strugurii sunt prezenţi pe icoane sau pe catapetesmele bisericilor.

Intrucât această carte se referă la vinuri, in incursiunea noastra vom urmări ţările ce produc aceste băuturi, ocolindu-le pe cele care produc numai struguri de masă sau care acordă obţinerii vinurilor o atenţie mai mică.

Astfel suprafata viticolă mondială a atins, in anii 2005 şi 2006, 7,9 milioane de hectare. Ea a inregistrat o descreştere in Europa, de la 6,11 milioane ha in perioada “ 86-90” la 4,68 milioane ha in 2004, ca urmare a defrişărilor de vii, si o creştere de suprafeţe in celelalte continente.Cea mai mare suprafaţă viticolă este concentrată in Europa(59% din cea totală), după care urmează, in ordine, Asia, cele două Americi, Africa si Oceania(Australia si Noua Zeelanda)

EUROPA

Ţările Europei viticole prezentate in această lucrare se intind intre Oceanul Atlantic, la vest, si Munţii Urali, la est.

In prezent, peisajul viticulturii europene este foarte bine conturat. El se bazează pe aportul fiecărei ţări, regăsindu-se in caracteristicile podgoriilor, ale sortimentelor si in final, in marea diversitate calitativă a vinurilor. Pe marea paletă care desenează acest peisaj, fiecare ţară vine cu nota sa specială, cu individualitatea sa. In aceasta şi constă de fapt, miracolul culturii viţei de vie.

FRANŢA

Franţa este leagănul viticulturii mondiale moderne. In această ţară, au fost create câteva soiuri de mare valoare cultivate peste tot in lume(să amintim numai soiurile pentru vinurile albe Chardonnay, Sauvignon blanc şi Pinot gris şi soiurile pentru vinurile roşii Cabernet Sauvignon, Pinot noir si Merlot).

Cu o suprafată viticolă de 890 de mii de hectare, din care 840 de mii pentru struguri de vin, Franţa se situează pe locul al doilea in lume sub aspectul intinderii viilor, disputându-şi această poziţie cu Italia şi pe primul loc sub cel al producţiei de vinuri(5—60 milioane hl anual) Consumul anual de vin pe locuitor se ridică, in Franţa la cca 50 de litri.

Sub aspect legislativ in Franţa se produc patru mari categorii de vinuri: „vinuri de masă”, „vinuri cu indicaţie geografică”, „vinuri delimitate de calitate superioară”, „vinuri cu denumire de origine controlată”.

Cele mai cunoscute regiuni viticole sunt: Bordeaux, Bourgogne, Midi, Cotes du Rhone, Jura, Savoie, Val de Loire, Alsace, Champagne la care se adaugă Cognac si Armagnac.

Regiunea Bordeaux inseamnă, in primul rând, vinuri roşii de inaltă calitate, generoase, echilibrate, buchetate şi pline de expresivitate, obţinute din soiurile Cabernet, Malbec si Merlot, precum şi vinurile albe armonioase bazate pe tripleta Sauvignon, Semillon si Muscadelle.

Regiunea viticolă Bourgogne inseamnă vinuri roşii mai lejere, păstrând caracteristici remarcabile, pline de armonie; sunt prietenoase, fructuoase şi tandre.

Vinurile albe de Bourgogne sunt , in acelaşi timp, seci şi moi, combinând aroma de fruct cu buchetul dat de invechire.

O notă aparte in această regiune viticolă este dată de vinurile dulci naturale şi de vinurile licoroase produse aici. Intelegem prin vinuri dulci naturale şi prin vinuri licoroase, vinuri speciale obţinute din anumite soiuri, plecând de la musturi bogate in zahăr, cu adaos de alcool.

Vinurile cu o tărie alcoolică de peste 15% vol. şi bogate in zaharuri se caracterizează prin arome puternice, foarte apropiate de cele date de struguri, bine conservate ca rezultat al eliminării fermentaţiei alcoolice sau al reducerii duratei acestui proces.Vinuri din categoria celoc dulci naturale pot fi consumate ca vinuri tinere, pline de arome.Un vin licoros celebru produs in sudul Franţei, este cel de Banyuls.

In intinsul spatiu al regiunii viticole Cotes du Rhone ne intalnim cu câteva soiuri care, alături de soluri si amplasamente, imprimă vinurilor nuanţe calitative particulare, de mare nobleţe.

In Cotes du Rhone se produce o gamă largă de vinuri-albe, roze, roşii lejere, roşii de mare talie, chiar şi vinuri de desert.Vinurile roze il au ca reprezentant de seamă pe cel produs la Tavel.Vinurile speciale sunt reprezentate prin cele dulci naturale şi prin cele spumante.

Regiunea viticolă Cotes du Jura produce o gamă variată de vinuri albe, seci roze elegante, roşii extractive, spumante si ca o raritate aşa numitele „vinuri galbene” şi „vinuri de paie”

„Vinurile galbene de Jura” se obţin din soiul Savagnin, care este inrudit cu Traminerul alsacian.In producerea lor apare, ca element determinant evoluţia vinurilor sub o peliculă de drojdii care-i conferă insuşiri cu totul particulare de culoare, aromă şi buchet, oarecum asemănătoare cu cele ale vinurilor spaniole de Jerez.

In privinţa „vinului de paie”, acesta se produce in urma unei supramaturări a strugurilor intinsi pe un strat de paie, de unde şi numele său.

In regiunea viticolă Savoie din sortimentul de vinuri fac parte cele albe seci, cele roşii şi roze şi cele spumante.

Celebra regiune viticolş Val de Loire o denumire care merită să fie reţinută este cea de Rose d’Anjou, un vin roz de inaltă calitate care se obţine din Cabernet Sauvignon.Aici se produc deasemenea şi vinuri albe seci şi demiseci caracterizate prin prospeţime şi fructuozitate.

In Champagne se produce unul dintre cele mai renumite vinuri ale lumii şi anume şampania.Este vinul sărbătorilor şi al momentelor festive ale vieţii, este „vinul civilizaţiei”, dupa cum a spus Talleyrand.Marele merit al şampaniei produse in Franţa in Champagne este acela că ea continuă să se producă in metoda traditională.Două sunt soiurile care stau la baza producerii şampaniei:”Chardonnay” şi „Pinot noir”, ultimul vinificat „in alb”.In funcţie de modul de produce a vinului de bază, şampania este albă sau in cantitaţi mici, roz.După conţinutul de zahăr, şampania se incadrează in următoarele categorii:brut, extra sec, sec, demisec, dulce.

Periplul nostru prin marile podgorii franceze se incheie cu Cognac si Armagnac.Vinul supus distilarii prin anumite procedee, din el se obţine un distilat care, prin invechire de lungă durată in vase din lemn de stejar, devine coniac şi respectiv armagnac.Alături de şampanie, coniacul este băutură de origine franceză cunoscută peste tot in lume.