Arta Gotică

Succintă cronologie

1228 - 1270 - Ludovic al IX-lea, rege al Franţei

1259 - Tratatul de la Paris prin care regele Angliei, Henric al II-lea renunţă

la Normandia, Bretonia şi alte teritorii din Franţa

1285 - 1314 - Filip al IV-lea cel Frumos, rege al Franţei

1302 - înfrângere franceză din partea flamanzilor la Courtrai - retragerea

din Flandra

1309 - 1378 - curtea papală este mutată cu forţa la Avignon

1312 - desfiinţarea Ordinului cavalerilor templieri

1324 - înainte de acest an Basarab I întemeiază voievodatul Ţării româneşti

1330 - la Posada Basarab I învinge armata maghiara a lui Carol Robert de Anjou

1353 - Dragoş întemeiază marca Moldovei

1359 - este întemeiat voievodatul Moldovei de către Bogdan I

1327 - 1377 - Eduard al III-lea, rege al Angliei

1337 - 1453 - războiul de 100 de ani între Anglia şi Franţa

1346 - victorie engleză la Crecy

1356 - victorie engleză la Poitiers

1358 - răscoala Jacqueria în Franţa

1378 - răscoala ciompilor în Florenţa

1382 - răscoala condusă de Wat Tyler în Anglia

1385 - la Ajubarota armata portugheză îi învinge pe spanioli

1347 - 1378 - Carol al IV-lea din dinastia de Luxemburg, rege al Cehiei îşi

stabileşte capitala la Praga. Din 1355 este împărat german - perioadă

de mare avânt cultural

1415 - victorie engleză la Azincourt

1419 - 1434 - mişcarea husită în Boemia

1437 - răscoala de la Bobâlna în Transilvania

1438 - la tronul imperiului german revine dinastia de Habsburg

primele incursiuni turcesti in Transilvania

1444 - bătălia de la Varna, victoria turcilor în lupta contra creştinilor

conduşi de Iancu de Hunedoara

1450 - victorie franceză contra englezilor la Formigny

1453 - victoria finală a francezilor la Castellon

1456 - victoria lui Iancu de Hunedoara la Belgrad contra turcilor.

Iancu moare de ciumă .

1455 - 1485 - războiul celor două roze între dinastiile de Lancaster şi York pentru

tronul Angliei

1475 - pacea de la Picqniqui - Anglia renunţă la toate teritoriile din Franţa

cu excepţia portului Calais

1479 - unirea Castiliei cu Aragonul prin căsătoria reginei Isabela de Castilia cu

regele Ferdinand de Aragon

1492 - cucerirea Granadei, izgonirea arabilor din peninsula Iberică

Caracterizarea istorică a perioadei (jumătatea secolului al XII-lea - sfârşitul secolului al XV-lea)

Perioada de timp corespunzătoare pe plan cultural stilului gotic, este caracterizată în primul rând de creşterea rolului oraşului european. Localităţile care au obţinut acest statut se dezvoltă în primul rând din punct de vedere economic în contextul în care banul (florinul de aur la Florenţa, ducatul de aur la Veneţia) dobândeşte o importanţă nemaiîntâlnită până atunci. Constatăm deci, relaţia directă între o multitudine de aspecte, care în forme perfecţionate, sunt valabile şi azi: dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti, comerţul, deplasările de mase umane prin pelerinaje şi ultimele cruciade (elemente relevate şi în perioada anterioară, corespunzătoare stilului romanic) şi evident, rolul circulaţiei monetare.

În acest context de incipient salt economic, orice activitate disturbantă (conflicte militare, anarhia feudală) era purtătoare de dezordine, pe când climatul propice unei activităţi prospere, evolutive, era asigurat de regalitate. În consecinţă, în Europa apuseană, asistăm la un consens de interese între oraşe şi puterea centrală, atât în Franţa lui Ludovic al VII-lea (1137-1180), Filip al II-lea August (1180-1223) şi mai ales Ludovic al IX-lea (1223-1270), cât şi în Anglia, începând cu Henric al II-lea întemeietor al dinastiei Plantageneţilor (1154-1189).

În Europa central-răsăriteană deocamdată rămâne preponderent rolul bisericii în sprijinirea eforturilor curţii regale spre constituirea statelor unificate. Un rol însemnat l-au jucat ordinele călugăreşti aşa-zis "cerşetoare" (franciscani, dominicani) care, în câteva decenii s-au răspândit cu repeziciune în întreaga Europa a veacului al XIII-lea, având un rol activ în viaţa spirituală şi socială a oraşelor spre deosebire de ordinele mai vechi, contemplative (Entz Géza).