Criza din Georgia - implicarea președenției franceze în soluționarea crizei

I. Conflictul din Georgia

În 7 august 2008 trupele georgiene pătrund pe teritoriul Ose¬tiei de Sud şi preiau controlul asu¬pra ca¬pi¬ta¬lei acesteia , Tinvali. La puţin timp după acţiunile militare georgiene în Osetia de Sud, forţele terestre, aeriene şi navale ale Rusiei au invadat Georgia. Preşedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, a de¬cla¬rat că cele două state se afla în stare de război.

Ministerul de interne de la Tbilisi a anunţat că trei avioane militare ruseşti au lansat bombe pe teritoriul georgian. Un reprezentant al Moscovei în regiunea separatistă Osetia de Sud a declarat că un atac rus este "necesar pentru a opri agresorul georgian" şi pentru a pune capăt războiul din regiunea separatistă din Caucaz.[ ]

Rusia a declarat că a fost forţata să lanseze un asalt aerian, terestru şi naval împotriva Georgiei, pentru a opri "genocidul" comis de georgieni împotriva osetinilor, dar liderul georgian Mihail Saakasvili a declarat ca Moscova a inceput războiul, invadând Georgia.

În săptămânile dinaintea izbucnirii războiului au avut loc mai multe ciocniri soldate cu morţi şi răniţi, au fost arestaţi 4 militari georgieni "pentru spionaj" şi mai mulţi osetini pentru "contrabandă cu narcotice".[ ]

Preşedintele georgian a cerut imediat Rusiei să oprească ofensiva, după ce a anunţat doborârea a două dintre avioanele ruseşti.Moscova a dezminţit informaţia potrivit căreia ar fi atacat Georgia, dar a ameninţat că nu va sta cu mâinile în sân şi îşi va proteja cetăţenii. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Georgia face epurări etnice în regiunea separtistă iar, Dmitri Medvedev a subliniat că moartea ruşilor nu va rămâne nepedepsită.

Tensiunile ascunse dintre aceste state s-au transformat într-un conflict armat în Rusia, Georgia şi populaţiile din Osetia de Sud şi Abhazia. Aceasta lupta intensa a durat doar cinci zile, dar i-a plasat pe combatanţi, aliaţii lor, partenerii lor economici şi chiar multe organizaţii internaţionale într-o situaţie dificilă, afirmându-se faptul că a fost un impas greu de depaşit.

Principalele cauze ale conflictului

Integritatea teritorială

De când Georgia a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite în iulie 1992, numeroase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, semnate de Rusia, au reafirmat integritatea teritorială a Georgiei. Ele includeau teritoriile contestate ale Abhaziei şi Osetiei de Sud. Cea mai recentă dintre ele a fost adoptată, cu sprijinul Moscovei, la 15 aprilie 2008.[ ]

Serghei Lavrov, Ministrul de Externe al Rusiei, a declarat că acţiunile guvernului georgian au pus capăt integrităţii teritoriale a Georgiei. Liderii separatişti abhaz si oset, Sergei Bagapsh şi Eduard Kokoity, au declarat că republicile lor vor fi împreună cu Rusia „pentru totdeauna”.

Preşedintele georgian, Mikhail Saakashvili a declarat că cele două enclave georgiene vor rămâne sub controlul regimului de la Tbilisi pentru totdeauna. [ ]

Controlul mişcării resurselor energetice

Intervenţia Rusiei în conflictul din Osetia de Sud trimite un mesaj clar: Moscova este decisă să îşi reafirme influenţa asupra zonei caspice, atât de bogată în resurse energetice. Războiul din Georgia îngrijorează ţările din vestul Europei, care îşi fac probleme privind securitatea traseelor de transport energetic. Dacă Rusia poate menţine suficient control asupra Georgiei, ea va putea prelungi mai uşor imensa dependenţă europeană faţă de materiile prime ruse şi va reuşi să-şi asigure un preţ ridicat pentru resursele energetice prin împiedicarea eforturilor de dezvoltare a rutelor energetice alternative.