Experimente Medicale în Lagăre de Concentrare Naziste

Capitolul I. Introducere

I.1. Scopul lucrării – salvarea omenirii prin memorie

Prezenta lucrare are ca obiect observarea cruzimii umanităţii, datorită poftei de putere, dorinţă de afirmare şi a impunerii unei noi ordini în Europa. Am ales acest subiect, ca fiind o temă cu un vast interes istoric, deoarece ea reprezintă evenimente nu demult petrecute, evenimente care au pecetluit soarta a milioane de oameni nevinovaţi, a unor naţiuni care au fost zguduite din temelii. Aceste atrocităţi săvârşite de oameni, împotriva oamenilor, nu au făcut altceva decât să coboare omenirea la o existenţă primitivă, în care predomină instinctul de supravieţuire, trăind, totuşi, într-o eră în care domnea o aparentă pace. Şocul asupra întregii omeniri, în ceea ce priveşte Holocaustul, a fost un alt deziderat în alegerii temei, noi suntem cei care prin umila posibilitate de aducere aminte, putem să facem cunoscut şi să menţionăm trecutul dezastruos într-o prezenţă continuă; dar nu pentru a promova şi a solidifica aceste valori negative, aceste porniri nefireşti, ci pentru a aminti celorlalţi cât de capabil este omul de a produce rău, dacă nu deţine o educaţie întemeiată binelui comun.

I.2. Metoda de lucru

Pentru realizarea acestei lucrări am optat o expunere cronologică, pornind de la apariţia nazismului, a concepţiilor antisemite, a atrocităţilor care s-au comis în special cele legate de experimentele din lagăre, culminând cu vestitul proces de la Nürnberg şi a pedepselor aplicate celor ce au participat la aceste fapte malefice.

I.3. Stadiul cercetărilor

În legătură cu această temă s-a scris foarte mult începând chiar din acea perioadă cum ar fi jurnalul unei deportate, care s-a găsit ulterior, mărturia de netăgăduit a medicului Nyszli Miklos care a fost obligat să ia parte la experimentele medicilor fanatici. De mare folos mi-a fost cartea Procesul de la Nürnberg scrisă de Joe Heydecker şi Johannes Lebb, primul dintre ei fiind unul dintre ziariştii prezenţi la desfăşurarea procesului; o altă carte a căror informaţii predomină în lucrare a fost cea a lui Jacques Delarue, Istoria Gestapoului.

Din lucrările de specialitate apărute în timpul regimului comunist am utilizat autorii Cristian Ionescu, Eugen Kogon, etc., selectând cu grijă ideile lor datorită epocii în care au fost scrise şi publicate.

Chiar şi în zilele noastre încă se mai scrie şi se mai cercetează această temă, ceea ce demonstrează, că a avut un impact imens asupra moralităţii umane şi că încă mai este o temă de actualitate.

În redactarea lucrării, o publicaţie ce conţine informaţii preţioase despre această cercetare este Dosarele istoriei.

I.4. Importanţa lucrării

Această lucrare poate fi folosită ca punct de plecare în viitoarele cercetări, deoarece materialul oferit de aceasta este unul bogat, nu doar în experimente medicale, ci şi în ceea ce priveşte regimul partidului nazist şi al celui de-al doilea război mondial. Ea poate constitui un sprijin pentru cei ce vor să cunoască trecutul ruşinos al atitudinii unor oameni faţă de semenii lor, acest trecut fiind de mică perioadă dar de o uriaşă însemnătate şi un exemplu pentru viitoarele deflagraţii.

Capitolul II. Europa şi ordinea nazistă

II.1. Cucerirea puterii politice în Germania

În noiembrie 1918, când Germania a fost nevoită să se recunoască învinsă, armata ei a refuzat să accepte această înfrângere, socotind-o nemeritată. Nazismul a luat fiinţă în condiţiile create de complexul înfrângerii. Cadrele tradiţionale ale armatei imperiale germane, dominate de casta ofiţerilor prusaci, au cultivat dintotdeauna practici şi sentimente militariste, pe care au ajuns să le dezvolte până la hipertrofie. Considerându-se singurii stăpâni ai Germaniei şi ai popoarelor acesteia, pe care continuau să le socotească popoare de robi, ei nu puteau să se împace cu ideea capitulării. Au început, aşadar, să răspândească versiunea unei armate invincibile, dar care căzuse victima unei trădări. Aşa a luat fiinţă legenda Dolchstoss – ului, a loviturii de pumnal pe la spate .