Sisteme de Învățământ la Distanță

Introducere

Un sistem de elearning (de formare la distanţă sau educaţie virtuală) constă într-o experienţă planificată de predare-învăţare, organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secventială şi logică pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie, fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenţă sau sincronicitate. Medierea se realizează prin modalităţi diverse, de la material pe dischetă sau CD (eventual prin corespondenţă), la tehnologii de transmitere a conţinuturilor prin Internet.

Să luăm în considerare ceea ce se întâmplă la nivelul concret al transformărilor produse de noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării:

- în primul rând, observăm convertirea conţinutului cultural din întreaga lume într-o formă digitală, făcând astfel produsele disponibile oricui, oriunde şi oricând;

- în al doilea rând, sunt dezvoltate multiple modalităţi de a reprezenta informaţii, de a simula interacţiuni şi a exprima idei, extinzând achiziţiile inteligenţei, alterând astfel spectrul civilizaţiei, modificând cerinţele participării la cultură. Ca rezultat, educatorilor le va fi din ce în ce mai dificil să favorizeze manipularea limbajului verbal în detrimentul celorlalte modalităţi de expresie;

- în al treilea rând, oamenii exteriorizează diverse abilităţi curente - de a calcula, de a scrie corect, a memora, a vizualiza, a compara, a selecta - în instrumentele digitale cu care lucrează, dobândind astfel practic o adevarată măiestrie în ce priveşte aceste abilitati, cândva rezultate ale educaţiei.

Paradigma nouă este strâns legată de efectele depăşirii culturii tiparului, într-o societate a comunicării generalizate. Internetul devine, pe zi ce trece, arbitrul accesului la educaţie şi cultură, iar forma cea mai potrivită de a veni în întâmpinarea nevoilor de cunoaştere şi formare continuă este elearning.

1. Concepte

1.1. Terminologie. Definiţii

Un sistem de elearning (de formare la distanţă sau educaţie virtuală) constă într-o experienţă planificată de predare-învăţare, organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie, fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenţă sau sincronicitate. Medierea se realizează prin modalităţi diverse, de la material pe dischetă sau CD (eventual prin corespondenţă), la tehnologii de transmitere a conţinuturilor prin Internet.

În sens larg, prin elearning (sau e-learning) se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei si comunicării. Termenul, preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învăţare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersecţie a acţiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantica a conceptului e-learning interferează cu si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind varietatea experienţelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistată/ mediata de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/ educaţional, o gama larga de materiale electronice (pe suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educaţie: harţi, dicţionare, enciclopedii, filme didactice, prezentări în diverse formate, cărţi (e-books), teste, tutoriale, simulări, software ce formează abilităţi, software de exersare, jocuri didactice etc. Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învăţare, evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc.).

În sens restrâns, elearning reprezintă un tip de educaţie la distanţă, ca experienţă planificată de predare-învăţare organizata de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie.