Accidente de muncă - înregistrarea accidentelor de muncă

ACCIDENTE DE MUNCĂ. ÎNREGISTRAREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ

Succesul unei activitati depinde în mod decisiv de management cu atât mai mult în tranzitia de la economia centralizata la economia de piata. Dupa multi autori "managementul este factorul esential care explica de ce o tara este bogata sau saraca" si nu resursele, conjunctura, factorii externi.

"Omul este masura tuturor lucrurilor" spunea Protagoras: protejarea fortei de munca, indiferent de reglementarile legale, trebuie sa fie considerata drept principiu de baza în activitatea firmei si un obiectiv la fel de important ca si profitul. O asemenea politica trebuie sa transforme obligativitatea legala a realizarii securitatii si sanatatii în munca într-o actiune voluntara, într-o asumare voita a responsabilitatii pentru conditiile de munca ale salariatilor. Criteriul de securitate a muncii trebuie sa apara, cel putin tot atât de important ca si criteriul economic, conjugat si nu subordonat acestuia.

Construirea si implementarea unui sistem performant al managemenului securitatii si sanatatii în munca necesita obligatoriu cunostinte fundamentale în doua domenii: stiinta managementului si protectia muncii. Primele îl înzestreaza pe specialistul care are sarcina conceperea sistemului cu instrumentele necesare unei conduceri moderne, stiintifice. Al doilea grup de cunostinte îi ofera informatiile necesare pentru a plasa unitatea pe cea mai înalta treapta a evolutiei protectiei muncii, folosindu-se de instrumentele respective.

La momentul actual noile tendinte la nivel european si international în domeniul sanatatii si securitatii în munca sunt reprezentate de elaborarea de sisteme integrate de management care includ managementul sanatatii si securitatii în munca alaturi de managementul calitatii si al mediului.

Statisticile Uniunii Europene, cu toate deficientele generate de incompleta comparabilitate a datelor, au relevat faptul ca în cursul unui an al deceniului precedent, din 120 milioane de persoane angajate în cele 15 state membre, aproximativ 5 milioane au suportat un accident de munca care a determinat o incapacitate temporara de munca mai mare de 3 zile. Anual, în aceste tari circa 6000 de accidente de munca se soldeaza cu decesul lucratorului.

Fiecare accident înseamna suferinte fizice si psihice, pierderi de venituri s.a. pentru cei implicati - victime, familie, prieteni, dar si o pierdere de timp de munca pentru firma în care are loc evenimentul si pentru societate. La nivel mondial, investigatiile efectuate de Biroul International al Muncii indica un cost direct al accidentelor si bolilor profesionale de aproximativ 1% din produsul national brut, în timp ce pierderile totale datorate acestor evenimente totalizeaza în tarile dezvoltate 2 - 4% din produsul national brut.

Prevenirea eficienta a accidentelor si a bolilor profesionale se poate realiza numai printr-o politica adecvata care sa aiba în vedere îmbunatatirea continua a performantei si integrarea managementului de securitate si sanatate în munca în managementul strategic al firmei.

Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca (ITM) de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate (INV) ori deces(D). (Art. 5 (g), din Legea 319/2006).

În sensul prevederilor art. 5 lit. g) din Legea 319/2006, este de asemenea, accident de munca:

a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;

b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţara sau în afară graniţelor tarii, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;

c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi;

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieţi omeneşti;

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public şi privat;

f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de munca organizat de aceştia, în timpul programului de munca, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;

g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de munca organizat de angajator şi invers;

h) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de munca;

i) accidentul suferit în timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridică sau fizica, pentru îndeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normală de deplasare;