Analiza Ofertelor de Formare Continuă de la CCD Brașov și CCD Vaslui

Formarea profesională continuă a adulților - cadru general

1. Reglementări privind formarea profesională continuă

Sistemul românesc de formare profesională continuă este proiectat şi organizat în funcție de un cadru legislativ specific, a cărui analiză constituie premisa unei eficiente abordări a diferitelor aspecte ale formării continue şi a propunerii unor eventuale recomandări în domeniu.

1.1. Reglementări programatice şi politici publice în domeniul formării profesionale continue

- Politici la nivelul Uniunii Europene

Politicile de la nivelul UE în domeniul formării profesionale constituie puncte de reper pentru elaborarea, de către fiecare stat membru, a reglementărilor, politicilor şi direcțiilor de acțiune specifice. Ce mai semnificative documente europene de politică în domeniu vor fi sintetizate în cele ce urmează.

Declarația de la Lisabona (martie 2000) stabileşte o serie de obiective pentru statele membre UE de a pune bazele unei societăți şi economii bazate pe cunoaştere, care se pot realiza doar prin adaptarea şi îmbunătățirea sistemelor de educație şi formare profesională.

Memorandumul privind învățarea pe tot parcursul vieții al Comisiei Europene (adoptat în octombrie 2000) formulează o serie de mesaje cheie cu rol de orientare a acțiunilor viitoare în

domeniu: garantarea accesului universal şi continuu la învățare pentru formarea şi îmbunătățirea

competențelor; realizarea unor investiții superioare în resurse umane; încurajarea inovației în predare şi învățare; valorizarea învățării non-formale şi informale; regândirea orientării şi consilierii, cu focalizare pe accesul la informație de calitate şi la consiliere privind oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții; apropierea învățării de domiciliu, oferirea de oportunități de învățare continuă, cât mai aproape de beneficiari, în propriile lor comunități şi sprijinită de echipamente IT.

„Declarația de la Copenhaga" (Declarația miniştrilor europeni ai educației şi formării profesionale şi a Comisiei Europene, convenită în noiembrie 2002, cu privire la consolidarea

cooperării europene în formare profesională) stabileşte următoarele priorități în dezvoltarea sistemelor de educație şi de formare profesională inițială şi continuă: dimensiunea europeană, transparență, informare şi consiliere, recunoaşterea competențelor şi a calificărilor, asigurarea calității în formare.

Consiliul European din martie 2005 a redefinit, ca prioritate fundamentală de acțiune pentru

UE şi fiecare stat membru, creşterea investiției în capitalul uman prin sisteme mai bune de educație şi de formare şi adaptarea sistemelor de educație şi formare la noile cerințe de competențe, iar ca linie directoare - creşterea şi îmbunătățirea investiției în cercetare şi dezvoltare în vederea formării Ariei Europene a Cunoaşterii.

Strategia Europeană pentru Ocupare (Luxemburg, noiembrie 1997 cu modificările ulterioare) oferă orientare şi asigură coordonare a priorităților din domeniul politicilor de ocupare la nivelul UE, însuşit de toate statele membre. Obiectivele globale ale strategiei sunt: atingerea, până în anul 2010, a unei medii a ratei generale de ocupare de 70%; creşterea ratei de ocupare în rândul femeilor până la 60%. Strategia stabileşte ca prioritate investiția mai mare în capitalul uman şi în învățarea continuă, ceea ce presupune intervenții ameliorative în următoarele domenii: politici educaționale specifice, costuri şi responsabilități, oferta de formare, metode de învățare şi formare profesională, dotări şi tehnologii, rate e participare la învățarea pe întreg parcursul vieții.