Aprovizionarea

Introducere

Asemenea întregii societăţi româneşti, armata se află într-un profund proces de transformare care vizează toate structurile şi domeniile acestui sistem complex.

În situaţia actuală, şi în general, trebuie să se impună o abordare cu maximă responsabilitate a conceptului de aprovizionare, pe baze ştiinţifice, ceea ce presupune fundamentarea unui sistem de gândire corect în acest domeniu şi crearea unor structuri care să fie capabile să acţioneze în concordanţă cu principiile stabilite, realizând o maximă coerenţă în sistemul de aprovizionare, respectiv, după abordarea din lucrare, în sistemul de aprovizionare cu carburanţi şi lubrifianţi.

În lucrarea de faţă m-am oprit la nivelul unei unităţi militare, deoarece acest nivel a fost mai puţin abordat cu toate că are un rol deosebit de important pentru îndeplinirea misiunilor organizaţiei militare. Activitatea la nivelul unei unităţi militare este o activitate mai ales de tip executiv, însă şi ea trebuie condusă. De calitatea activităţilor executive de la nivelul unităţilor militare depinde realizarea obiectivelor strategice ale organizaţiei militare. De aici rezultă importanţa conducerii la nivelul unităţilor.

În perioada actuală, cunoaşterea pieţei cu ceea ce poate oferi, este o necesitate obiectivă căreia organele de logistică trebuie să-i acorde o maximă atenţie. Pe această bază, în prezent, are loc o activitate complexă de analiză a tuturor structurilor logistice la toate eşaloanele pentru a avea un sistem de aprovizionare raţional, corespunzător şi operaţional, care să răspundă cât mai bine cerinţelor tranziţiei către economia de piaţă. Pentru a asigura eficacitatea sistemului de aprovizionare este necesar să se finalizeze sistemul informatic, pe principii care să-i asigure operativitate, simplitate şi eficienţă, la nivelul fiecărui eşalon, în vederea luării deciziilor pertinente şi care să excludă birocratismul, transmiterea de informaţii nesemnificative, stresul şi nesiguranţa.

Perspectiva sistemului de aprovizionare al armatei noastre este indisolubil legat de necesitatea realizării interoperabilităţii şi compatibilităţii cu ale armatelor ţărilor membre N.A.T.O. şi al celor care au aderat la Parteneriatul pentru Pace, obiective care impun o pregătire la nivel înalt în domeniul militar, o schimbare de mentalitate, de modele şi operaţionalizare imperativă.

Lucrarea de faţă este destinată studierii problematicii legate de aprovizionarea cu carburanţi-lubrifianţi în situaţii de pace, criză şi război prin prisma managementului, a efectului corector şi perfectiv al acestuia, pe principii de eficienţă şi eficacitate.

Pe baza preliminarilor teoretice ale managementului, conţinutul lucrării urmăreşte prezentarea unui punct de vedere, care face referiri într-un mod unitar, coerent şi concret la activităţile de aprovizionare cu carburanţi-lubrifianţi, având ca fundament ştiinţific regulamentele, legităţile în vigoare, normele şi valorile militare. Managementul aprovizionării cu carburanţi-lubrifianţi se realizează prin cunoaşterea fundamentului ştiinţific, prin însuşirea şi acţionarea în conformitate cu acesta.

Managementul eficient va trebui să asigure adaptarea la noile cerinţe ale pieţii, prin implicarea directă a specialiştilor logisticieni cu diverşi ofertanţi în emiterea comenzilor şi încheierea contractelor, pe baza raporturilor economice dintre cerere şi ofertă, respectiv costuri şi calitate.

Cunoaşterea îndatoririlor organelor de aprovizionare, a bazei legale de luare a deciziilor şi întocmirii documentelor nu lasă loc apariţiei unor dereglări în procesul de aprovizionare. Cererea de carburanţi şi lubrifianţi este fundamentată de cunoaşterea necesarului de aprovizionat şi întocmirea planului de aprovizionare cu carburanţi-lubrifianţi.

În continuare, lucrarea prezintă modul de primire şi verificare calitativă a carburanţilor şi lubrifianţilor, depozitarea şi păstrarea acestora conform standardelor în vigoare şi distribuţia acestora potrivit nevoilor.

Al treilea capitol urmăreşte linia aprovizionării în situaţii de criză, vizând aspecte principiale, de organizare şi conducere a activităţii, întocmirea documentelor, stabilirea stocurilor şi unele particularităţi în aprovizionarea cu carburanţi-lubrifianţi. Se continuă pe aceeaşi linie şi în următorul capitol, în situaţii de război cu menţionarea şi a metodelor de conducere utilizate în planificarea şi organizarea aprovizionării cu carburanţi şi lubrifianţi.

Resursele cu care operează managementul sunt materiale, informaţionale, umane şi financiare. Dacă resursele materiale şi financiare sunt consumabile, resursele umane şi informaţionale au calitatea că pot fi dezvoltate.

Mangementul eficient dezvoltă resursele umane din punct de vedere ştiinţific, psihic şi fizic. Folosirea managementului bazat pe cunoştinţe empirice nu va realiza acest lucru şi poate duce chiar la “uzura” psihică a militarilor angajaţi în acest proces şi care nu ar fi un câştig pentru societate, iar îndeplinirea obiectivelor nu ar fi satisfăcătoare. De aceea optez pentru un management scientizat, pentru că numai apelarea la descoperirile teoriilor poate asigura eficienţa managementului, în cazul lucrării al aprovizionării cu carburanţi şi lubrifianţi.