Benchmarking-ul în Cadrul Proiectelor și Programelor

Studiu de caz (Procesul de Benchmarking în industria apei din România)

Concluzii

Bibliografie

Benchmarking-ul în cadrul proiectelor şi programelor

1.1. Introducere

Benchmarking-ul, utilizarea indicatorilor de performanţă, reprezintă o tehnică importantă şi extrem de utilă pentru îmbunătăţirea performanţei şi menţinerea avantajului competitiv. Este o metodă structurată, practicată în lumea întreagă, prin care se identifică măsurile de performanţă şi se adaptează pentru a îmbunătăţii performanţele şi calitatea. A fost lansată de firma Xerox, care, de timpuriu, a descoperit şi aplicat benchmarking-ul în lupta cu concurenţa în anul 1979-1980 şi a fost folosită intens de atunci.

Rolul benchmarking-ul în creşterea competitivităţii societăţii este semnificativ.

Benchmarking-ul nu reprezintă un proces de copiere, ci prin compararea cu activitatea unor lideri, organizaţiile ce aplică această procedură pot învăţa din experienţa acestora şi pot identifica procesele ce reprezintă oportunităţi de îmbunătăţire.

Bechmarking-ul şi măsurile sale de performanţă pot lua diverse forme. În primul rând, prin concentrarea pe factori ”interni” şi ”externi” poate fi folosit în două moduri, şi anume: pentru a monitoriza în timp performanţele companiei şi pentru a compara performanţele companiei cu cele ale altor companii din aceeaşi industrie, acest lucru fiind posibil prin monitorizarea şi publicarea rezultatelor de benchmarking. În al doilea rând, benchmarking-ul poate fi folosit pentru a determina zonele strategice de oportunitate şi îmbunătăţire, deoarece informaţiile pe care le furnizează ajută conducerea să definească obiectivele precise pentru politicile sale. În acest sens, W.E. Deming afirma: ”să poţi copia soluţiile implementate deja, este un noroc. Necesar însă este să înţelegi teoria despre ceea ce doreşti să faci.”

Îmbunătăţirea performanţelor se realizează prin noi înşine şi prin învăţarea de la alţii, ”nu se reinventează roata.”

Benchmarking-ul este îndreptat mai ales, către înţelegere proceselor care duc la lipsa de performanţă, lucru ce permite cunoaşterea metodelor care duc la obţierea unor performanţe mai bune. Benchmarking-ul oferă managerilor obiective realiste şi permite elaborarea strategiilor de eliminare a lipsurilor. Generează un număr de avantaje: stabilirea unor obiective de performanţă despre care se poate demonstra că sunt realizabile; accelerarea şi managementul schimbării; îmbunătăţirea poceselor; concentrarea asupra mediului extern; înţelegerea sistematică a performanţei la nivel de excelenţă.

O cerinţă majoră pentru benchmarking este folosirea unor informaţii relevante, deoarece, în caz contrar, va însemna practic o epuizare inutilă de resurse care poate să nu fie motivantă, mai ales pentru cei implicaţi în procesul îmbunătăţirii, şi care va îndruma eronat programele de investiţii.

1.2. Folosirea Benchmarking-ul în România

În prezent, în cadrul companiilor, experienţa folosiri indicatorilor de benchmarking este limitată.

Elementul esenţial al aplicării benchmarking-ului constă în înţelegerea nu atât a lumii interne a companiei, ci, mult mai important, în evaluarea constantă a conjuncturii externe. Numai în strânsa legătura cu eforturile susţinute de aplicare novatoare în afaceri a ”celor mai bune” metode, industria românească se va revitaliza folosindu-şi propriile resurse.

Scopul benchmarking-ului este de a asigura o probabilitate cât mai mare de succes a acestor eforturi.