Cuprins
- INTRODUCERE 4
- Poluarea - o ameninţare pentru omenire 4
- Poluarea atmosferei 4
- Poluarea apelor 5
- Poluarea solului 7
- 1I.CADRUL NATURAL 13
- II. 1. Aşezarea geografică 13
- II.2. Relieful 13
- II.3. Clima 18
- II.4. Hidrografia 19
- II.5. Solurile 20
- II.6. Vegetaţia şi fauna 21
- III. ACTIVITĂŢILE UMANE 23
- III.1. Evoluţia istorică 23
- III.2. Situaţia actuală 27
- IV. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL DÂMBOVTŢA ÎN ANUL 2007 30
- IV. 1. Poluarea de impact 30
- IV. 1.1. Poluarea cu dioxid de sulf, dioxid de azot,amoniac şi alte noxe 31
- IV. 1.2. Poluarea cu pulberi în suspensie şi sedimentabile 33
- IV. 1.3. Precipitaţi 39
- IV. 1.4. Investiţii de succes, cu efecte majore sub aspectul protecţiei atmosferei 40
- IV.2. Starea apelor de suprafaţă şi subterane 41
- IV.2.1. Starea râurilor 41
- IV.2.2. Starea lacurilor 45
- IV.2.3. Starea apelor subterane 46
- IV.2.4. Starea apelor uzate 48
- IV.3. Starea solurilor 51
- IV.4. Starea pădurilor şi afaunei de interes cinegetic 56
- IV.4.1. Starea de sănătate a pădurilor 57
- IV.4.2. Suprafeţe împădurite 61
- IV.5. Starea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice 62
- IV.5.1. Specii de floră şi faună sălbatică valorificate economic 62
- IV.5.2. Situaţia ariilor protejate 63
- IV.6. Starea mediului în aşezările urbane 64
- IV.6.1. Priorităţi de mediu în aşezările urbane 64
- IV.6.2. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate
- a mediului în zonele locuite 66
- IV.7. Situaţia deşeurilor industriale 68
- IV.7.1. Volumul deşeurilor industriale 68
- IV.7.2. Suprafeţe totale de teren ocupate cu deşeuri industriale 69
- IV.7.3. Valorificarea deşeurilor 69
- IV.7.4. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului 70
- IV.8. Poluări accidentale şi poluări asociate cu unele infracţiuni 71
- IV.9. Zone critice sub aspectul deteriorării stării de calitate a mediului 72
- IV.9.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei 72
- IV.9.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane 73
- V. CONSIDERAŢII FINALE 75
- ANEXE
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
POLUAREA - O AMENINŢARE PENTRU OMENIRE
Omul şi mediul sunt entităţi inseparabile, existenţa omului fiind dependentă de mediu, iar factorii mediului - aer, apă, sol etc. - fiind modificaţi, în urma folosirii lor de către om. Astfel, apare poluarea, aspect implicit al vieţii, în desfăşurarea căreia unele produse, rezultate din procesele fiziologice şi din activitatea omului şi animalelor devin reziduuri care pot să incomodeze bunul trai, în funcţie de natură şi de cantitatea lor. Se poate spune că poluarea a însoţit pe om de la apariţia lui pe Pământ; dar reziduurile nu au avut aceiaşi semnificaţie de-a lungul existenţei omenirii. In trecut, când densitatea populaţiei era redusă, precum şi utilizarea aproape în exclusivitate a produselor naturale nu ducea la crearea unor cantităţi mari de reziduuri, iar natura lor nu le făcea periculoase pentru om.
Odată cu marile progrese ştiinţifice care au revoluţionat societatea umană, determinând larga folosire a tehnicii şi marele avânt al civilizaţiei din ultimele secole, cu creşterea explozivă a populaţiei, industriei şi transportului mecanizat, cantitatea şi natura reziduurilor se schimbă fundamental. Acestea se acumulează, invadează şi alertează starea naturală a mediului. Astfel, elementele vitale - aerul, apa, solul - sunt invadate de mase de reziduuri care depăşesc puterea naturală de transformare şi integrare în factorii de mediu.
a) Poluarea atmosferei
În atmosferă se revarsă fum, pulberi şi gaze nocive din coşurile uzinelor, din ţevile de eşapament ale automobilelor, din gurile de ventilaţie ale întreprinderilor industriale.
Influenţă asupra poluării atmosferei în judeţul Dâmboviţa au întreprinderile C.O.S.T., VICTORIA, ROMCIF FIENI, dar şi celelalte întreprinderi mai mici.
în cazul C.O.S.T. emisiile de fier afectează partea de sud a oraşului Târgovişte (M XI, M XII). Depunerea de pulberi pe frunzele culturilor agricole reduce procesul de fotosinteză, în final determinând reducerea producţiei agricole obţinute de pe terenurile din jurul Combinatului (3 km în jurul său).
De luat în seamă este şi termocentrala de la Doiceşti, unde prin arderea cărbunelui rezultă mari cantităţi de cenuşă, care, eliminată în atmosferă, ameninţă satele din jurul său şi partea nord-vestică a oraşului Târgovişte (M II, M III).
Efecte asupra monumentelor istorice
Substanţele poluante atacă, degradează şi scurtează durata de utilizare a celor mai rezistente şi mai durabile materiale. în era noastră concepţia despre agenţii de uzură s-a schimbat. Poluarea s-a însumat cu factorii meteorologici pentru a da noi dimensiuni noţiunii. Astfel se apreciază că monumente ca Turnul Chindiei şi Curtea Domnească cu vechile ei ziduri, vechea biserică Stelea, dar şi casele memoriale ale marilor scriitori care au făcut ca această zonă să fie cunoscută, riscă să fie închise pentru degradarea lor accentuată, acest lucru datorându-se în mare măsură agenţilor poluanţi care se depun pe aceste clădiri, corodându-le.
Chiar şi asupra sănătăţii omului s-au semnalat câteva cazuri de intoxicaţii (mai ales la Fieni şi Doiceşti), ce-i drept, accidentale, dar care reprezintă un serios avertisment.
b) Poluarea apelor
In sursele de apă se scurg afluenţi încărcaţi cu resturi organice de tot felul şi microorganisme evacuate din activităţi casnice, cu substanţe de o nelimitată varietate, provenite din industrii.
Sursele de poluare a apelor
Sursele de poluare a apelor sunt de o mare varietate. Poluanţii solizi sau lichizi ajung în apele naturale direct sau, în cele mai multe cazuri, prin intermediul apelor uzate. Manifestarea în timp a surselor de poluare poate fi:
- continuă (canalizarea oraşului);
- discontinuă (canalizarea unei fabrici cu funcţionare sezonieră);
- cu caracter permanent (oraşe industrii);
- accidentale (avarii de instalaţii, de rezervoare etc).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Calitatea Mediului in Judetul Dambovita.doc