Casa de Economii și Consemnațiuni

1.Descrierea Casei de Economii şi Consemnaţiuni,

a identităţii şi a situaţiei strategice

1.1 Istoric

Originile Casei de Economii şi Consemnaţiuni se regăsesc în eforturile elitelor politice şi economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine în finanţele publice ale statului român, rezultat în urma Unirii din 1859.

Casa de Economii şi Consemnaţiuni este continuatoarea activităţilor iniţiate de prima instituţie de credit public din România – Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni- şi a celor desfăşurate, începând cu anul 1881, de cea mai importantă casă de economie care a activat în sistemul bancar românesc – Casa de Economie - transformată în anul 1932 în Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale.

În planul de organizare al creditului, publicat în 1864 ca anexă la bugetul statului, sunt menţionate instituţiile financiare, într-o ordine ce sugera urgenţa înfiinţării lor. Astfel, prima apare “Banca Fonciară”, urmată de “Banca de Scont şi Circulaţiune”, “Casa de Economie”, “Casa pentru înlesnirea micilor agricultori şi meseriaşi”, “Muntele de Pietate” şi “Casa de Depozite şi Consignaţii”.

Ministrul ad-interim de Finanţe, Nicolae Rosetti-Bălănescu, realizează un proiect de lege pentru constituirea unei Case de Depozite şi Consignaţii, pe care domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl aprobă, la 24 noiembrie 1864, şi astfel ia naştere Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni (CDC).

Legea pentru înfiinţarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni prevedea la art.1:

“Se instituie o Casă de Depuneri şi Consemnaţiuni, care, sub autoritatea Ministerului Finanţelor şi sub privegherea unei comisiuni să strângă şi să administreze fondurile provenite din:

1) depuneri voluntare, judiciare şi administrative;

2) consignaţii ordonate sau autorizate prin articole speciale din condica civilă, criminală sau comercială sau de vreo altă lege specială şi care se vor preciza prin reglementul legii;

3) succesiunile vacante;

4) fondurile ce vor proveni din bunurile sechestrate;

5) fondurile comunale ce vor prisosi peste cheltuielile lor;

6) cauţiunile agenţilor contabili, întreprinzătorilor de lucrări publice, cumpărătorilor şi arendaşilor, întrucât acestea nu se vor face ipoteci de imobile;

7) cauţiunile ce contribuabilii vor fi datori a da în cazurile prevăzute de lege.”

Dobânda care urma să fie plătită depunătorilor a fost stabilită la 5%, ea calculându-se începând din a 61-a zi de la data depunerii. Restituirile trebuiau efectuate în cel mult 30 de zile de la data cererii, fie că era vorba de depuneri voluntare, fie că era vorba de depuneri cu caracter obligatoriu. Pentru atragerea micilor depuneri ale populaţiei din mediu urban şi rural a fost înfiinţată Casa de Economie, ca o anexă a C.D.C.

Fiecare depunător primea un libret, în care se înscriau toate operaţiunile. O depunere nu putea fi mai mică de 1 leu sau mai mare de 300 lei. Două depuneri succesive nu puteau fi făcute la un interval mai mare de 8 zile. Îndată ce sumele depuse pe un libret atingeau 3.000 lei, Casa de Economie cumpăra, în contul depunătorului respectiv, efecte de stat, pe care le păstra şi administra separat. Dobânda nu putea fi mai mare de 4,5 % sau mai mică de 3%.

1.2. Sediul

Casa de Economii şi Consemnaţiuni îşi are sediul în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 13, sectorul 3, România.

Banca îşi desfăşoară activitatea prin sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea sedii secundare fără personalitate juridică în ţară şi în străinătate. Numărul acestora este de 1406.

În Iaşi CEC are 23 de sucursale:

• Păcurari Vest

• Podu Roş

• Gara

• Tătăraşi

• Canta

• Galata

• Nicolina 3

• Piaţa Unirii

• Alexandru cel Bun

• Lespezi

• Hârlau

• Şipote

• Bivolari

• Paşcani

• Vădeni

• Belceşti

• Mogoşeşti Siret

• Târgu Frumos

• Butea

• Podu Iloaiei

• Ţibăneşti

• Costuleni

• Răducăneni

1.3. Obiectul de activitate

Conform codului CAEN activitatea principală a Băncii este “Alte activităţi de intermedieri monetare” (cod CAEN 6512) şi domeniul principal este “Intermediere monetară” (cod CAEN 651).

În realizarea obiectului de activitate şi a operaţiunilor corespunzătoare acestuia, Banca elaborează reglementări proprii.

1.4. Cifra de afaceri. Capital social

La data de 31 decembrie 2005, CEC prezenta o cifră de afaceri de 6984,3 milioane lei, înregistrând o creştere faţă de anii anteriori.

Capitalul social al Băncii este de 149.700 mii lei (RON), împărţit în 1.497.000 de acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 100 lei (RON)/acţiune. Acestea aparţin în totalitate statului român, în condiţiile în care procesul de privatizare a băncii încă e în derulare. Statul îşi exercită drepturile şi îşi asumă toate obligaţiile aferente poziţiei de acţionar unic prin Ministerul Finanţelor Publice.

1.5. Numărul de angajaţi

CEC are un număr de 7.653 salariaţi (din care 379 salariaţi la nivelul centralei), înregistrându-se o scădere cu 16,9% faţă de sfârşitul anului precedent (Anexele nr.1, 2, 3).

Banca a continuat şi pe parcursul acestui an politica de selectare, angajare şi promovare a personalului având la bază criteriul competenţei profesionale, încercând să asigure o îmbunătăţire calitativă a structurii acestuia.