Evaluarea performanțelor

Definirea si caracteristici ala evaluarii performantelor

Evaluarea performantelor consta in aprecierea gradului in care salariatii isi indeplinesc responsabilitatile ce le revin, in raport cu postul ocupat. Acest procedeu mai este numit clasificarea / evaluarea salariatilor sau evaluarea rezultatelor.

In opinia altor specialisti in domeniu, ca, de exemplu, P. Lemaitre, evaluarea

reprezinta operatiunea de elaborare periodica a bilantului muncii depuse de colaboratori,

in scopul discutarii cu acestia a progreselor inregistrate si a masurilor necesare a fi luate in viitor.

Dupa cum se poate constata, definitia lui Lemaitre completeaza conceptul de evaluare cu unele elemente suplimentare, ca, de exemplu:

• este o operatiune periodica scrisa; evaluarea se repeta la anumite intervale de timp. Fiind sub forma scrisa, ea constituie o forma de angajament atat pentru evaluator, cat si pentru evaluat;

• este un bilant al muncii depuse, elaborarea realizandu-se prin raportare la

obiectivele stabilite de seful ierarhic;

• permite o evaluare a sanselor de evolutie viitoare;

• presupune discutii personale; evaluarea ofera prilejul unui schimb de opinii intre evaluator si evaluat, ambii avand posibilitatea de a se exprima liber asupra principalelor puncte cuprinse in formularul de evaluare.

Procesul de evaluare a performantelor este definit de Robert Bosquet ca fiind un ansamblu de proceduri standardizate vizand obtinerea informatiilor, intr-un sistem de ierarhie manageriala, privind comportamentul profesional al personalului firmei. Explicitarea acestei definitii presupune evidentierea urmatoarelor caracteristici :

• procedurile de evaluare folosite corespund viziunii firmei privind modul in care aceasta concepe sa faca afaceri, sa organizeze activitatile si sa orienteze personalul propriu;

• procedurile sunt standardizate, evitandu-se pe cat posibil efectele negative cauzate de cei care evalueaza. Standardizarea poate fi asigurata prin formarea evaluatorilor, utilizarea documentelor scrise sau a mijloacelor audio-vizuale, elaborarea si controlul procedurilor de catre un compartiment specializat;

• pentru ca aprecierile sa fie corecte se vor folosi numai informatiile fiabile;

• sistemul de obtinere a informatiilor si de efectuare a evaluarii performantelor este in stransa concordanta cu ierarhia manageriala . Punerea in aplicare a unui sistem de evaluare a performantelor presupune o modificare a starii de spirit, necesitand o schimbare radicala a culturii manageriale. In acest caz, managerii trebuie sa indeplineasca rolul de consultanti, acordand atentie formarii si perfectionarii personalului;

• un rol esential in evaluare il are comportamentul profesional. Procedurile utilizate trebuie sa fie suficient de fiabile pentru a se evita distorsionarea rezultatelor ca urmare a influentei relatiilor afective dintre evaluator si evaluat.

Evaluarea mai poate fi definita ca operatiunea de elaborare periodica a bilantului muncii depuse de colaboratori in scopul discutarii cu acestia a progreselor inregistrate si a masurilor necesare a fi luate in viitor.

O astfel de definire completeaza conceptul de evaluare cu urmatoarele elemente suplimentare:

- este o operatiune periodica scrisa; evaluarea se repeta la anumite intervale de timp. Fiind sub forma scrisa, ea constituie o forma de angajament atat pentru evaluator cat si pentru cel evaluat;

- este un bilant al muncii depuse, evaluarea realizandu-se prin raportare la obiectivele stabilite de seful ierarhic;

- permite o evaluare a sanselor de evolutie viitoare;

- presupune discutii cu personalul;

Spre deosebire de analiza postului, care se refera la continutul si cerintele postului si care implica o descriere impersonala a obiectivelor, sarcinilor si responsabilitatilor lui, sau spre deosebire de evaluarea postului, care implica determinarea valorii unui post, evaluarea performantelor se concentreaza asupra indeplinirii obiectivelor, sarcinilor, responsabilitatilor sau cerintelor postului de catre detinatorul acestuia. De aceea, evaluarea performantei angajatilor reprezinta, dupa cum mentioneaza G. A. Cole, un mijloc fundamental prin care managerii si subordonatii lor discuta de o maniera sistematica problemele de munca (didactice si manageriale) importante.