Cuprins
- 1. Introducere.3
- Emanciparea femeii; apariţia şi evoluţia femeii manager în România.3
- Probleme cotidiene ale femeii manager.5
- 2. Profilul femeii manager.7
- 2.1 Atractivitatea feţei feminine.7
- 2.2 Trăsăturile femeii manager şi stilurile de conducere.7
- 2.3 Ce înseamnă puterea şi “politica internă”.11
- 3. Femeia manager în România şi stresul.12
- 4. Femei de top în Romania.12
- 5. Concluzie.16
Extras din proiect
1. Introducere
,,Femeile tind să dea o altă definiţie puterii
.definiţiile tradiţionale ale puterii vorbesc
despre abilitatea de a domina ceilalţi oameni
şi de a profita în mod necinstit de munca lor.
Noi, femeile, pe de altă parte, tindem să definim
puterea ca fiind capacitatea de a utiliza propriile
talente şi de a ne controla propria viaţă.,,
Gloria Steinem
(lidera mişcării feministe contemporane)
Activitatea de conducere a fost dintotdeauna una dintre funcţiile ţintă dorite de cât mai multe persoane. Astăzi aproape toţi vor să fie manageri. Oare ne putem modela pentru un astfel de post sau trebuie să ne naştem cu abilităţi manageriale? Specialiştii tind să creadă că amândouă.
Nu poţi dezvolta "o magistrală cu 4 benzi" acolo unde nu a fost să fie dezvoltată, şi nici nu poţi folosi la întreaga capacitate aceste posibilităţi înnăscute, dacă nu le dezvolţi şi perfecţionezi de-a lungul timpului.
Întrebarea pe care şi-o pun multe persoane este legată de cine este mai potrivit într-un post de conducere.
Cine este managerul perfect? E femeie sau e bărbat?
1.1. Emanciparea femeii; apariţia şi evoluţia femeii manager în România.
Timp de secole, femeile au trăit într-o lume a bărbaţilor, neavând nici un drept, ci doar datoria de a fi soţii şi mame bune.
Fiind reprezentanţii sexului tare, bărbaţii au reuşit să profite timp de secole de slăbiciunea femeii, de inferioritatea sa din punct de vedere fizic, de fineţea şi sensibilitatea acesteia. Din cele mai vechi timpuri chiar până în prezent, masculinul şi experienţele sale erau considerate normă pentru comportamentul şi realizările umane. Experienţele femeilor şi tot ce ţine de partea feminină erau considerate deviaţii sau excepţii de la norma universal masculină.
Feministele doresc o distribuţie echilibrată între femeie şi barbat şi, în ziua de astăzi, există soluţii şi pentru cei care nu doresc să facă munca domestică: aparate electrocasnice, angajarea unui om pentru curăţenie, etc.
În ceea ce priveşte România, se consideră că feminismul nu este o ideologie adaptată realităţii din ţară dar există, chiar dacă se manifestă altfel decât în ţările occidentale. Acest lucru se poate uşor contrazice prin nişte documente care arată egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul (Constituţia şi alte legi). Însă, datorită nivelului de trai redus, violenţa intrafamilială îndreptată preponderent către femei şi copii este întâlnită mai des în România decât în alte ţări iar rata şomajului femeilor sub 29 de ani şi a celor de peste 55 de ani întrece considerabil media pe economie.
Cum s-au transformat româncele din "proastele" bărbatului medieval în tovarăşele inginer, ca să devină mai apoi femeile independente din topurile de succes ?
La început a fost femeia descrisă de Dimitrie Cantemir. El a fost printre primii români care au adus femeile în atenţia publică, în scrierile sale. Evident, nu erau demne de atenţie la acea vreme decât doamnele, domniţele, soţiile şi fiicele de boieri şi nobili. Chiar şi aşa, era un progres remarcabil în mentalitatea bărbaţilor, obişnuiţi pe atunci să ignore partea feminină a lumii.
Evoluţia femeilor din România s-a desfăşurat aproape simultan cu a celor din restul Europei, dar până la un punct. Comunismul a izolat femeile române, le-a depersonalizat în mare măsură şi le-a afectat atât de puternic, că doamnele noastre încă n-au reuşit să recupereze etapele pierdute.
Femeile au fost tratate separat în societate, aproape dintotdeauna, chiar prin reglementări specifice în legile scrise sau nescrise.
În prezent, însă, situaţia s-a schimbat destul de mult în mentalitatea oamenilor.
Majoritatea românilor (58%) consideră că sexul nu are nicio importanţă relevantă atunci când vine vorba de o funcţie de conducere, fie că este vorba de locul de muncă, de politică, sau de administraţie. Cu alte cuvinte femeile sunt la fel de capabile în rolul de manager şi lider. Trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare, din mediul urban sunt de această părere. În schimb, doar 2 procente consideră că femeile sunt cele care ar trebui să ţină frâiele vieţii publice.
Mai mult de jumătate dintre români (54%) cred că implicarea femeilor în afaceri ar avea o influenţă benefică asupra acestui domeniu, iar 29% sunt de părere că această implicare nu schimbă cu nimic starea de lucruri din economie ; 6 % consideră că ar avea chiar o influenţă negativă.
Firesc este faptul că peste jumătate dintre femei (58%) cred în puterea lor de a schimba în bine domeniul afacerilor. Dar procentul nu este poate atât de mare pe cât ne-am fi aşteptat, având în vedere că şi jumătate dintre bărbaţi împărtăşesc aceeaşi părere (50% ).
Din totalul persoanelor intervievate, aproape trei sferturi (68%) cred că femeile sunt prea acaparate de activităţile domestice (piaţă, gătit, spălat rufe, curăţenie, etc) pentru a mai avea timp pentru o funcţie de conducere. Să fie vorba de neîncrederea pe care oamenii o au în capacitatea femeilor de a se descurca în afaceri?
Cu toate acestea, multe dintre femei nu văd niciun impediment în a îmbina o afacere de succes cu viaţa de familie. Cele mai hotărâte (60%), care nu doresc să lase greul afacerilor exclusiv pe umerii bărbaţilor, sunt tinerele între 18 şi 29 de ani, urmate la 2 procente de cele între 30 şi 59 de ani. Se pare că femeile reuşesc totuşi să găsească suficient timp pentru management.
Pe de altă parte, bărbaţii se tem de o eventuală schimbare majoră de atitudine, pentru că 65% dintre ei nu vor ca femeile să concureze cu ei pentru funcţii de conducere sau ca lideri.
Dar, femeile nu ocupă decât 7,9 % din poziţiile de vice-preşedinte executiv sau, mai înalte din companiile din topul Fortune 500, se arată într-un studiu din 2002, realizat de Catalyst. Procentul este şi mai scăzut în Europa (5% din primele 200 de companii europene), după cum reiese din calculele Eupean Professional Women's Network.
Însă Catalyst şi alte grupuri care urmăresc evoluţia femeilor manager au observat că o generaţie de femei care şi-au început cariera în anii '70-'80, sunt pe cale de a schimba peisajul conducerii corporatiste.
În România, Letonia şi Slovenia, numărul femeilor manager este mult mai mare decât în orice alt stat din „vechea“ Europă, cu excepţia Norvegiei, se arată într-un studiu realizat de cotidianul Financial Times şi FT Deutschland referitor la cele mai de succes femei de afaceri din Europa. Potrivit studiului, femeile au înregistrat mari progrese faţă de ultimele trei decenii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Femeia Manager in Romania.doc