Management American

Cap. 1 Originile managementului nord-american

Evoluţia managementului a numeroase tari ale lumii are la baza managementul practicat in SUA. Acesta se remarca printr-un conglomerat de tehnici, metode, concepte si studii de caz care instiga la studierea lor pe cei specializaţi in acest domeniu.

Managementul comparat răspunde unei game largi de necesităţi, atât individuale cât şi de grup, cu tendinţa de intensificare, pe măsura adâncirii diviziunii sociale a muncii, a dezvoltării relaţiilor internaţionale şi a creşterii rolului informaţiilor, lucru reflectat şi în creşterea semnificativă a rolului managementului comparat axat pe valorificarea informaţiilor manageriale abordate contextual. Astfel, managementul are un rol tot mai important, adesea chiar decisiv, managementul comparat reprezentând una dintre cele mai preţioase cuceriri ale ultimelor decenii pe planul intensificării şi eficientizării activităţilor economice, ştiinţifice, tehnice cu caracter internaţional.

In acest context studiind domeniul afacerilor din SUA descoperim un important pion al managementului. Ca orice activitate managementul este influenţat de numeroşi factori ai contextului in care este conceput. Urmând acest exemplu si managementul american asamblează si forme de management a culturilor altor state, incluzându-le aici pe cele europeane si pe cele nipone.

1.1 Particularitatile economico-sociale ale managementului din SUA

Statele Unite ale Americii sunt primii ce definesc noţiunea de proprietate privata si de întreprinzător . Altfel spus Douglas Alen si Edwin Miller afirmau :

„Economia SUA se bazează pe principiile capitaliste ,insa cel mai bine este caracterizata ca o economie mixa sau ca un amestec de sectoare private si publice”

In 1986 , revista Fortune ne dezvăluia faptul ca SUA deţineau un puternic sector bancar ceea ce mai târziu a facilitat dezvoltarea managementului comparat.

Un factor deosebit de important in dezvoltarea managementului din SUA o constituie si baza legislativa existenta foarte bine pusa la punct .

Astfel in sec XIX este evidenţiata doctrina conform căreia oamenii erau lasati sa facă ce vor , iar intervenţia guvernului era limitata aşa numitul „laissez faire”.

Poporul american necesita o protecţie in sectorul afacerilor si astfel iau naştere anumiţi agenţii guvernamentale prin care i se permite Statelor Unite ale Americii de a reglementa comerţul in alte state.

In anul 1890 se constituie un ansamblu de legi pentru asigurarea concurenţii neloiale precum Legea Sherman, Legea Clayton precum si legea Comisiei Federale de Comerţ .

SUA se aflau in acest moment intr-o situaţie de tranziţie unde erau in balanţa economia clasica si o economie de tip nou: „ America s-a schimbat dramatic. Epoca războiului rece a luat sfarsit odată cu prabusirea comunismului in Europa” afirmau B. Posmer si W. Schimith.

Un rol important in dezvoltarea capitalismului pe teritoriu american îl au coloniştii englezi având la baza comerţul american. Procesul de conturare a afacerilor americane arata asemenea unei piramide cu 4 niveluri :

Constituţia a avut un rol important in contextul afacerilor din SUA .Astfel ea:

-proteja dreptul de proprietate al coloniştilor

-a adoptat sistemul de unitati de măsura

-a condus la crearea sistemului poştal naţional

Conceptul american al afacerilor a avut la baza nu numai producţia in sine ci omul vizionar ,inovator, cel care din orice activitate putea demara o afacere. Ceea ce este specific sistemului american de afacere libertatea de a acţiona fara teama in orice situaţie.

1.2 Valorile americane

Valorile vieţii din SUA se poate evidenţia astfel:

- Individualismul – americanii isi desfasoara activitatea ca si propriul interes, si considera ca dezvoltarea societatii americane este bazata pe activitatea societatii respective;

- Tendinţa de realizare personala –oricine munceşte din greu poate izbuti si nu exista decât un pas mic de la o sărăcie crunta la o bogatie fabuloasa;

- Devotament fata de munca – toţi cei ce doresc sa atingă un anumit prag al bogatiei resping ideea relaxării in timpul orelor de program;

- Pragmatismul – americanii sunt foarte concentraţi asupra eficientei si sunt adepţii unor activitati cu soluţii practice ;

- Morala si umanismul –conferă americanilor inclinatia spre acţiuni caritabili fiind caracterizaţi de onestitate si francheţe;

- Libertatea –cea mai importanta valoare a culturii americane in care sunt respinse soluţiile unice, a restrictionarilor;

- Egalitatea – marcata de denunţarea sclaviei, dreptul la vot si promovarea „egalitatii şanselor”;

- Patriotismul –poporul american înconjurat de loialitate atât pe plan local cat si pe plan naţional;

- Neutralitatea –americanii nu sunt caracterizaţi de emotivitate in ceea ce fac, mai cu seama in afaceri iar problemele sunt soluţionate din prisma cercetării obiective;

- Confortul material- americanii sunt tentaţi de a-si insusi obiete de preţ in tot cei înconjoară.