Management Internațional - Fiji

Capitolul I – Prezentare

Fiji este o republică insulară din Oceanul Pacific, făcând parte dintr-o grupare mare de insule, numită Oceania. Republica Insulelor Fiji este siutată în sudul Oceanului Pacific, la est de Vanuatu, vest de Tonga si la sud de Tuvalu.

1. Istorie

Primii locuitori din Fiji au ajuns din sud-estul asiatic cu mult înainte de a fi descoperită de către europeni în secolul XVII. În secolul XIX europenii au venit pe insule de formă permanentă. Insulele au fost administrate de britanici sub formă de colonie din 1874. Independența a fost dată în 1970, totuși regina Elisabeta a II-a continuă să fie oficial suveranul țării. În 1987 o lovitură de stat proclama Republica, care se menține până în ziua de azi. S-a realizat o nouă constituție, egalitară între cele două etnii ale țării, indieni și autohtoni fijieni. Zece ani după , în 2000, George Speight, naționalist autohton, a dat o lovitură de stat care a fost anihilată cu altă contra-lovitură realizată de Frank Bainimarama, care a restaurat normalitatea democratică impunând pe Laisenia Qarase ca prim-ministru.

Pe 4 decembrie 2006, comandantul Frank Bainimarama realizează o lovitură de stat contra lui Qarase. Bainimarama nu-l mai susținea pentru atitudinea prea puțin exigentă cu puciștii lui Speight. Trupele au înconjurat rezidența lui Qarase, izolându-l de restul capitalei. Soldații au atacat comisariile și au confiscat armele singurei unități înarmate ale poliției, în plus au dezarmat soldații personali ai lui Qarase. Bainirama s-a transformat practic în președintele țării, impunând pe Jona Senilagakali ca prim-ministru. Situația s-a liniștit în parte pe 5 ianuarie 2007 când Bainimarama a dat președenția lui Josefa Iloilo. O zi după aceeia Iloilo numea comandantul, prim-ministru al țării.

2. Politică

Fiji este o republică din 1987, după o lovitură de stat în care puterea executivă a trecut de la guvernatorul britanic la un Consiliu de Miniștri condus de primul ministru. Constituția din 1990 a fost redactată pentru ca autohtonii fijieni să monopolizeze puterea politică a țării, dar a fost amendată în 1997, permițând celor care sunt de alte etnii o mai bună reprezentare. Președintele este șeful statului, ales de Marele Consiliu de Șefi, cu puteri destul de limitate, exceptând situații de criză. Primul ministru trebuie să fie ales de majoritatea parlamentului, care este bicameral, iar Senatul fiind alcătuit din 34 membri (24 sunt pentru autohtonii melanezieni ai insulelor Fiji, 9 pentru populații de alte rase și 1 pentru insula polineziană Rotuma).

3. Geografie

Fiji este format din 322 insule, dintre care o treime sunt locuite. În plus, există alte 522 insule minore, care nu sunt locuite. Cele douăă insule importante sunt Viti Levu și Vanua Levu. În Viti Levu este capitala Suva și orașele Lautoka și Nadi (sediul principalului aeroport internațional din Fiji). În insula Vanua Levu, principalele orașe sunt Labasa și Savusavu. Ambele insule sunt muntoase, cu vârfuri de peste 1200 m, și sunt acoperite de pădure tropicală. Viti Levu are două treimi din populația țării, și adunată cu insula Vanua Levu reprezintă mai mult de 80% din populația țării. Alte insule importante din Fiji sunt: Taveuni, Kadavu (a treia insulă ca mărime) și Rotuma, la 500 km nord de arhipelag.

4. Economie

Fiji are resurse forestiere, minerale și zone de pescuit, ceea ce face ca economia să fie una dintre cele mai dezvoltate din oceanul Pacific, totuși, o mare parte din populație se ocupă cu economia domestică. Principala sursă de valută a țării este exportul de zahăr, care ocupă 30% din activitatea industrială, în ultimii ani întâmpinând mai multe probleme din cauza slabei inversiuni în sector și legilor neclare în privința dreptului de proprietate al terenurilor. Industria turismului este foarte importantă, Fiji având circa 400-500 mii turiști pe an.

Loviturile de stat din 1987 si 2000 au afectat serios economia, iar creșterea pe o perioadă lungă a acesteia depinde în mare parte de administrația stabilă și reducerea tensiunilor sociale. Populația autohtonă emigrează temporar în Kuweit și Irak, prin banii trimiși acasa mărind semnificativ venitul pe cap de locuitor.

PIB-ul total al acestei țări este de 5,398 miliarde dolari, iar pe cap de locuitor este de 6.000 dolari, moneda oficială a acestei țări fiind dolarul fijian.

5. Demografie

Populația actuală atinge 905.949 locuitori (recensământ din iulie 2006) cu o denistate de 49 loc/km2. Fijienii autohtoni sunt un amestec de poliezieni și malaezieni, rezultat din vechile migrații care au avut loc în Pacificul de sud cu secole în urmă. Populația de origine indiană a crescut repede între 1879 și 1916 pentru a munci pe plantațiile de trestie de zahăr. Apoi a continuat să crească datorită migrației voluntare până a ajuns majoritate. Dar, după lovitura de stat din 1987 a început să scadă. Există și o mică minoritate europeană și chineză. Limba oficială este engleza, dar limba vorbită de autohtoni este fijiana, limbă din familia malaio-polieziană.