Management internațional - Indonezia

Cap. 1 Prezentarea pe scurt a tării

Detalii:

Indonezia vine din grecescul indos si neos care semnifică "Marile Pământuri (insule) la est de India. Mai este denumită si "Salba de smaralde a Ecuatorului". este cea mai mare tara arhipeleag din lume având 18.100 de insule (din care 6.000 nelocuite).

Istorie:

Indonezia are o istorie lungă începând cu perioada preistorică, când primul locuitor al arhipelagului a fost Omul Java (Pithecanthropus erectus)în urmă cu un milion de ani. Cultura Dongson venită din China şi Vietnam acum 4000 de ani este una dintre primele popoare care şi-a pus amprenta puternic în cultura şi civilizaţia indoneziană, mai tarziu şi alte popoare din Asia au migrat în scopul comerţului.

Europenii au ajuns în Indonezia mai târziu, în anii 1600, colonia olandeză fiind cea care a controlat economia ţării timp de 3 secole, introducând cultura piperului, până la sfârşitul celui de al doilea razboi mondial când Indonezia şi-a declarat independenta în 1945. Dezvoltarea economică a fost în creştere până în anii '80- '90, datorită exploatării resurselor naturale şi îmbunătaţirea serviciilor. Cu toate acestea clasa de mijloc a început să se dezvolte considerabil, dar populaţia săracă încă este în număr mare. Indonezia a trecut şi printr-o criză economică în 1997, în acelaşi timp existând şi schimbări majore în politică, în care preşedintele Suharto a fost demis după ce a condus ţara timp de 30 de ani într-un regim dictatorial. Alegeri democratice au loc începând cu anul 1999.

Geografie:

Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume, are 17.508 insule dintre care 6000 nelocuite, şi este situată în sud-estul Asiei la nord-vest de Australia. Insulele sunt dispersate în Oceanul Indian şi Oceanul Pacific, ocupând 5.100 de km din linia ecuatorului (aproape o optime din circumferinţa pământului). Are o climă tropicală, cu două sezoane - ploios şi secetos, nu are anotimpuri iar umiditatea este foarte ridicată.

Relieful este variat, de la vârfuri de peste 5.000m până la plaje întinse, râuri şi lacuri, care sunt adăpostul unei faune şi vegetaţii variate şi luxuriante.

Are aproximativ 400 de vulcani dintre care 130 sunt activi. Cel mai renumit vulcan este Krakatau, a cărui erupţie în 1883 a facut 36.000 de victime distrugând aproape în totalitate insula. Cel mai înalt vârf este Puncak Jaya (5 030m), face parte din lanţul muntos Sudirman din insula Irian Jaya. Datorită vulcanilor activi şi a plăcilor tectonice pe care se situează, Indonezia este ţara cu cea mai mare activitate seismică şi vulcanică.

Deoarece aici se întâlneşte una dintre limitele geografice cele mai remarcabile în ce priveşte distribuţia animalelor, în Indonezia se regăsesc numeroase specii diferite de animale. Dragonul de Komodo (Varanus komodoensis) a fost desemnată drept specia naţională indoneziană, Siluk/Arwana (Scleropage formossus) - animal fascinant, iar şoimul Elang Jawa (Spizaetus bartelsi) - specie rară (în primejdie). Data de 5 noiembrie a fost declarata Ziua Naţionala a Florei şi Faunei.

În Indonezia se întâlnesc de asemenea din belşug plante tropicale, inclusiv renumita Rafflesia arnoldi, cea mai mare floare din lume şi Amorphophallus tatinum, cea mai mare inflorescenţă a genului

Economia:

Indonezia este o ţară cu un înalt ritm de dezvoltare economică. Dezvoltarea industriei este favorizată de rezervele mari de substanţe minerale : carbuni, petrol, gaze naturale, cupru, staniu, nichel, bauxită. Pe bază de materii prime proprii se dezvoltă intens industriile electroenergetică, metalurgia feroaselor, constructoare de maşini, chimică, textilă. Indonezia este unul din principalii producatorii mondiali de lemn, inclusiv a lemnului preţios de santal, teck, bambus etc. Condiţii climatice mai favorabile pentru creşterea plantelor sunt în insulele Jawa şi Sumatra. Aici se obţin cîte două-trei recolte pe an. Culturile principale sunt : orezul, arborele de cauciuc, arborele de cacao, arbustul de ceai, culturile citrice. Se cultivă arbori producatori de mirodenii : piper negru, vanilie scorţişoară, cuişoare, nucşoare etc. Orezariile ocupă 50% din suprafaţa cultivată, fiind extinse şi pe versanţii terasaţi.