Managementul Calității Totale la Întreprindere

INTRODUCERE

“Deficienţele calitative ale produselor destinate satisfacerii cerinţelor umane pot să conducă şi chiar conduc la serioase nemulţumiri

din partea consumatorilor, la risipa economică şi uneori la

pierderi de vieţi omeneşti” (J. M. Juran şi I.M. Gryna).

Într-o lume a competiţiei globale, crescânde, au loc evoluţii spectaculoase în oferta de produse şi servicii, în acord cu creşterea continuă a exigenţelor clienţilor şi ale societăţii în ansamblu.

În cadrul literaturii de specialitate exista numeroase definitii date conceptului de calitate.

În activitatea practica se utilizeaza urmatorii termeni pentru definirea calitatii:

1. Calitatea proiectata reprezinta masura în care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire la fabricatia produsului respectiv a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic.

2. Calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica, ea se realizeaza în cadrul productiei si este determinata de progresul tehnologic, echipamentul de munca si manopera.

3. Calitatea livrata desemneaza nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizori. Pentru definirea calitatii se porneste de la valoarea de întrebuintare care diferentiaza produsele între ele dupa utilitatea pe care o satisfac. Astfel, calitatea reprezinta gradul de utilitate sociala a produsului, masura în care satisface nevoia pentru care a fost creat si respecta restrictiile impuse de interesele societatii privind eficienta economico-sociala si protectia mediului

Calitatea produselor se creeaza în cadrul procesului de productie dar se remarca o data cu consumarea acestora.

De aceea, este necesar sa se faca deosebirea între calitatea productiei privita din punct de vedere al procesului de fabricatie din care rezulta produsele si calitatea acestora privita din punct de vedere al consumatorului numita calitatea produselor.

Calitatea productiei are deci o sfera mai larga si cuprinde calitatea proceselor de fabricatie, a activitatii de conceptie tehnica, constructiva si tehnologica si de organizare a productiei.

Calitatea produselor constituie expresia finala a calitatii proceselor de productie si concretizata în ansamblul performantelor tehnice, psihosenzoriale, de disponibilitate, economice si sociale

Caracteristica ramurii, starea ei curentă şi perspectivele de dezvoltare

Industria alimentară este ramura ce constituie baza economiei naţionale a Republicii Moldova, aici activează circa 41 mii de persoane.

La etapa actuală, însă o mare parte a maşinilor şi utilajelor din industria alimentară sunt uzate fizic şi moral. Apariţia pe pieţele interne a produselor alimentare din ţările occidentale, mai atrăgătoare şi relativ ieftine, complică desfacerea producţiei autohtone.

Tendinţele negative menţionate sunt o urmare a realizării inconsecvente şi incomplete a reformelor economice, ignorării intereselor întreprinderilor prelucrătoare la efectuarea transformărilor, utilizării neraţionale a potenţialului ştiinţific şi tehnico-material acumulat în republică.

Industria alimentară include 12 ramuri cu 1582 de întreprinderi şi sectoare de producţie, inclusiv 82 întreprinderi mari şi mijlocii din care 44 sunt viabile şi funcţionează stabil, 9 sunt în proces de reorganizare, 4 – în proces de falimentare prin lichidare, celelalte se află în proces de restructurare.

Starea actuală în ramură se prezintă astfel.

Subramura de prelucrare a fructelor şi legumelor este reprezentată de 81 de întreprinderi şi sectoare de producţie, inclusiv 14 întreprinderi mari, monitorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Din cele 14 întreprinderi mari 4 întreprinderi sunt în procedură de faliment prin reorganizare, o întreprindere (S.A. “Fabrica de conserve Căuşeni”) - în procedură de faliment prin lichidare.