Managementul Serviciilor Publice

Managementul serviciilor publice

Capitolul 1.Generalitati privind managementul serviciilor publice

Sectorul serviciilor se află într-o continuă schimbare şi diversificare, motiv pentru care şi abordările teoretice sunt diferenţiate şi controversate. Tipologia diversă îngreunează stabilirea şi aplicarea unor norme unitare pentru servicii, pe de o parte, iar pe de altă parte există şi caracterul „difuz” al serviciilor, care face ca servicii diferite, să nu poată fi tratate distinct pentru că sunt asociate foarte strâns, iar altele sunt asociate unor produse care sunt comercializate la nivel naţional sau internaţional, astfel că serviciul nu poate fi separat sau evidenţiat din punct de vedere statistic.

În economia mondială contemporană serviciile capătă un rol distinct, de motor principal şi de susţinere prin crearea de venituri substanţiale pentru naţiunile lumii.

Managementul poate fi definit şi ca „un serviciu, cel mai eficace al inteligenţei omului”. Cu cât se dezvoltă dimensiunea şi complexitatea sistemelor sociale, cu atât mai acută apare problema organizării şi coordonării acestora. Dar totul trebuie privit în dinamică. Teoriile şi principiile care şi-au dobândit calitatea de „clasice”, pot reprezenta puncte de plecare pentru noi abordări şi nicidecum ca teorii universale şi imuabile.

O precizie a conceptului mai fericită decât aceasta este greu de atins, însă, aşa cum numeroşi autori arată (printre care şi Gerald Vintem, 1992), managementul serviciilor publice are mai multe în comun cu studiile de management (munca de conducere, comportamente, atitudini etc) decât cu serviciile publice ca parte a administraţiei publice.

Managementul public reprezintă ansamblul proceselor şi relaţiilor de management, bine determinate, existente între componente ale sistemului administrativ, prin care, în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire legile şi/sau se planifică, organizează, coordonează, gestionează şi controlează activităţile implicate în realizarea serviciilor care satisfac interesul public.

Din definiţie desprindem următoarele caracteristici:

- Managementul public reuneşte un ansamblu de procese şi relaţii de management, care apar între componentele sistemului administrativ;

- Obiectivul managementului public este satisfacerea interesului public, prin crearea unui cadru instituţional corespunzător.

- Procesele desfăşurate în sectorul public sunt atât procese de management, cât şi de execuţie;

Capitolul 2. Serviciile publice: context, presiuni, comportament managerial

Serviciul public, aşa cum a fost definit de către jurişti în urmă cu mai bine de un secol, cuprinde trei elemente specifice:

1) satisfacerea nevoilor cu caracter public;

2) o activitate concretă căreia i se aplică un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun: regimul serviciului public inspirat din trei principii (egalitate, continuitate, mutabilitate), activitate adesea protejată prin monopol;

3) existenţa unui organism care îl pune în aplicare.

Prestatorul de servicii publice, funcţionarul public (şi instituţia prestatoare), îşi îndeplineşte funcţia publică (complex de drepturi şi obligaţii cu care este investit) în cadrul unui serviciu public.

Unităţile administrativ-teritoriale sunt înfiinţate cu scopul de a asigura, în principal, realizarea unor sarcini, cum ar fi: apărarea teritoriului, a vieţii şi bunurilor cetăţenilor; satisfacerea necesităţilor de instruire, cultură, sănătate; asigurarea fondurilor necesare bunei funcţionări a organelor statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice ( de învăţământ, cultură, sănătate etc.).

Pentru realizarea acestor sarcini, unităţile administrativ-teritoriale înfiinţează o serie de organisme ce au obligaţia de a le înfăptui în practică, în favoarea populaţiei, a statului şi a subdiviziunilor sale administrativ-teritoriale.

Serviciul public administrativ poate fi definit ca fiind acel organism administrativ, înfiinţat prin lege sau pe baza legii, de către stat, judeţ sau comună, pentru satisfacerea în mod continuu a unor interese specifice ale membrilor societăţii.

Având în vedere diversitatea atribuţiilor statului modern, acesta înfiinţează o multitudine de servicii publice, fiecare îndeplinind o anumită atribuţie, sau numai o latură a acesteia.