Monografia Comunei Lipia

CAPITOLUL I- AȘEZARE GEOGRAFICĂ

1.1.LOCALIZARE

Localitate Lipia este situată la vest de municipiul Buzău, la o distanță de 8 km. Limitele sale sunt: la nord începe de la Vârful Baloș, de unde se lasă în Valea Ciobanoaiei pînă la hotarul moșiei Iliasca, pe care merge până în hotarul cu moșia Bănceasca , la est din hotarul moșiei Bănceasca, continuă pe hotarul moșiei Simileasca, până în pădurea Crâng, la sud începe de la Crâng și pe hotarul moșiei Stâlpu merge până la marginea cătunului Odăile( comuna Merei) apoi pe hotarul moșnenilor Mereieni, printre diverse sfori de moșii si văi, ajunge la cătunul Valea Puțului, la vest continuă pe culmea dealului Chilmiziu, care o desparte proprietatea moșnenilor Grăjdanei și urcă în Vârful Baloș. Despre hotarele vechi ale satului, deși documentele vorbesc în general numai despre capetele moșiei, se poate afirma cu certitudine ca ele se situau spre nord până la „Chelmezeu” și spre sud până la „Lacul cu Cârligele”, spre vest Lipia se întindea până la drumul ce urcă la „Prag” spre Sărata-Monteoru, iar spre est, cu Mocești, un sat dispărut la sfârșitul secolului al-XIX-lea, probabil un cătun al Lipiei. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Lipia este situat la limita nord-estică a Câmpiei Române și anume în zona cuprinsă între râul Buzău și pârâul Călmățui. În ceea ce privește geologia, face parte din fosta Depresiune Sarmatică colmatată cu materiale aluvionare la începutul Cvaternarului peste care s-au suprapus apoi depozite de löess ce formează roca mamă a marii majorități a solului de pe acest teritoriu.Fiind așezată în apropierea municipiului Buzău, poziția aceasta privilegiată a determinat ca în ultima vreme un număr tot mai mare de familii să se stabilească aici, construindu-și case.

1.2.VECINĂTĂȚI

Localitatea Lipia se învecinează administrativ la nord cu ,comunele Grăjdana și Valea Teancului, la est cu comuna Simileasca și orașul Buzău, la sud cu, comunele Costești și Stâlpul și la vest cu comuna Merei.

1.3.RELIEFUL

Comuna Lipia este așezată într-o regiune ce face tranziția între câmpie și dealul acoperit cu vii, cunoscut sub numele de „Dealul Mare”. Înălțarea în bloc a regiunii de la curbură, de la sfârșitul pliocenului și până la pleistocen, a stimulat crearea unui relief de o mare complexitate, cu evidente caractere de tinerețe, dar afectate de procese de versant foarte active.

Aspecte cu totul deosebite oferă culmile Ciolanu și Istrița care alcătuiesc Dealul Mare și unde sunt puțini locuitori din Lipia care să nu aibă în proprietate suprafețe cu vii

care dau struguri de calitate datorită așezării minunate spre razele soarelui.

Satele Lipia, Balta Plopului și Ciobănoaia sunt așezate în câmpi iar cătunele Hoizanu

și Saragelele sunt așezate pe deal. Pământul din șes este fertil iar în partea de nord

are dealuri acoperitive cu vii, livezi și pădure.Configurația terenului comunei Lipia este diferită. Suprafața arabilă este situată pe o câmpie puțin ondulată dar care totuși prezintă o înclinație orientată la nord spre sud-vest. Suprafața de vii și livezi este situată, în general, pe pante.

Versanții văilor sunt lungi, cu pante ce variază între 5 și 30 %, având însă și porțiuni

foarte abrupte cu pante peste 45% . Expoziția generală a terenului este sudică.

1.4.CLIMA

Pentru caracterizarea climei, s-au folosit datele Stațiunii meteorologice Buzău, situată

la o distanță de circa 10 kmde teritoriul analizat. În ceea ce privește regimul

pluviometric, cantitatea medie anuală de precipitații pe o perioadă de 47 ani este 455 mm. Suma precipitațiilor în perioada de vegetație (1martie- 31octombrie) este de

339,5 mm iar în perioada 1mai – 31octombrie este de 275,5 mm. Repartizarea pe anotimpuri a precipitațiilor se prezintă după cum urmează:

Iarna – 83,0mm adică 18,3%, Primăvara – 115,3mm adică 25,3%, Vara – 153,1mm adică 33,7%, Toamna – 103,4mm adică 22,7%,

Din datele prezente rezultă că cea mai mare cantitate de precipitați cade varași cea

mai mică, iarna, luna iunie este cea mai bogată în precipitații, iar luna februarie cea,

mai săracă. Cantitativ, media anuală de precipitații reprezintă o valuare care ar fi

suficientă pentru majoritatea culturilor agricole dacă această cantitate s-ar putea

înmagazina în sol, dar tot din repartiția de mai sus, se poate constata că solul este

lipsit de apă chiar de la începutul primăverii după o iarnă cu precipitații reduse, care

abia reprezintă 18,3% din totalul cantității de precipitații căzute anual.

De asemenea, toamna, în timpul executării lucrărilor de bază a solului , arăturile

pentru însămânțările de toamnă și pentru ogoarele de toamnă solul este uscat.

Ploile de vară găsesc, de obicei, solul uscat și au, de cele mai multe ori, caracter

torențial, astfel că datorită acestor condiții, ploile de vară își pierd mult din eficacitatea

lor, o bună parte pierzându-se prin evaporare și prin scurgere. Din cauza repartiției

neuniforme a precipitațiilor cazute, unele culturi ca cele de porumb, floara soare au de

suferit din cauza lipsei de umiditate, deficit care se accentuiază și mai mult dacă se

ține seama și de acțiunea nefavorabilă a vânturilor.

Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a fost de 95mm. Cantitatea cea mai mică

de precipitații anuale a fost de 198,7mm, iar cantitatea maximă de precipitații anuale

înregistrată a fost de 821,8mm. Prima zăpadă cade cam pe la jumătatea lunii

noiembrie, iar ultima ninsoare, în decada a treia a lunii martie. Grosimea stratului de

zăpadă mediu anual pe intervalul 1896- 1940 a fost de 51,6mm. După grosimea startului de zăpadă anual, se poate afirma că aceasta ar fi suficientă

pentru protejarea culturilor agricole de toamnă, dacă ar fi uniform repartizată în

teritoriu, însă, de cele mai multe ori, vânturile spulberă zăpada de pe câmp, adunând-o în locurile adăpostite. Merită menționat faptul că grindina este frecventă în

zonă. În ceea ce privește regimul termic, temperatura medie anuală anuală este

11,1oC , temperatura maximă absolută este +39oC și minimă -29oC.

Din analiza datelor referitoare la temperatură rezultă următoarele caracteristici:

-temperatura lunii ianuarie este -2,7oC, iar lunii iulie +23,2oC;

-suma temperaturilor medii zilnice în perioada de vegetație 1martie – 31

octombrie este de 3927oC și suficientă pentru cerințele termice ale tuturor plantelor

cultivate.