Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă

Proiect
8.7/10 (8 voturi)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 4770
Mărime: 33.06KB (arhivat)
Puncte necesare: 8
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ionescu Adrian
Practica mea de vara asta prezentata in cadrul Academiei de Studii Economice - Facultatea Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Cuprins

  1. - Legea bancara 58/23 martie 1998
  2. - Hotararea Guvernului Romaniei privind infiintarea Bancii Agricole
  3. - Preluarea Bancii Agricole de catre Raiffeisen Bank din Austria
  4. - Extracte din Regulamentul de Organizare si Functionare al Bancii
  5. - Compensarea multilaterala a platilor interbancare
  6. - Studiu de caz – creditare

Extras din proiect

Compensarea multilaterala a platilor interbancare

Reprezimta modlitatea de calcul a obligatiilor si creantelor fiecarei societati bancare fata de toate celelalte societati bancare participnte la compensare, modalitate care sta la baza decontarii pe baza neta.

Desfasurarea sedientei de compensare

Agentii de compensare ai fiecarei unitati bancare se prezinta in sala de compensare cu pachete de instrumente compensabile, borderourile cu documentele de compensat, formularul de compensare pregatite anterior.

Inspectorul de compensare deschde sedinta de compensare si face prezenta unitatilor bancare care participa la compensare. Unitatile bncare absente care nu vin in 15 minute de la inceperea sedintei sunt eliminate din formularul de compensare.

Intre agentii de compensare I tuturor unitatilor bancare care participa la compensare se realizeaza schimbul reciproc de plicuri continaand:a)pachete cu instrumente de plata compensabile; b)dispozitiile compensabile de incasat si borderourile acestora aferente pachetelor de instrumente de plata compensabile de debit (cecuri) prezentate anterior

Fiecare agent de compensare sigileaza plicurile si are obligatia:

a)sa verifice daca unitatea bancara pe care o reprezinta este destinatara de drept a instrumentelor respective; b) sa numere instrumentele de credit pe care le contine fiecare pachet; C) sa verifice cu maximum de operativitate exactitatea calculelor totalizatoare de pe benzile de control ale acestor pachete; d) sa verifice cu maximum de operativitate sumele preluate in borderourile documentelor de incasare si de plata(exemplarele 2) si totalurile acestora.

Inspectorul de compensre preia de la fiecare gent de compensre totalurile obtinute prin adunarea sumelor de ncasat si sumelor de platit, inscriindu-le in formularul de compensare centralizator.

Inspectorul de compensre calculeaza totalul general al sumelor de platit in compensare si totalul general al sumelor de incasat in compensare.

Pentru ca prima parte a sedintei de compensare sa se incheie este obligatoriu ca aceste doua totaluri generale sa fie identice.Daca nu, inspectorul de compensare solicita fiecarui agent de compensare sa refaca operatiunile matematice effectuate pana in acest moment.

Intre gentii de compensare ai unitatilor bancare se realizeaza schimbuol reciproc de plicuri continand:

a)refuzurile aferente instrumentelor de credit(ordinele de plata) care au fost compensate intr-o sedinta de compensare anterioara;

b) refuzurile aferente instrumentelor de debit (cecurile) care au fost prezentate anterior si care au fost compensate intr-o sedinta de compensare anterioara;

Fiecare agent de compensare desigileaza aceste plicuri si are urmatorele obligatii:

a)sa verifice daca unitatea bancara pe care o reprezinta este destinatara (primitoarea) de drept a refuzurilor;

b)sa numere instrumentele refuzate;

c)sa verifice cu maximum de opertivitate exactitatea totalurilor de pe bonurile de control le refuzurilor;

d)dupa primirea refuzurilor, agentii de compensre ai unitatilor bancare primitoare(destinatare) ale refuzurilor sunt obligati sa inscrie sumele existente pe acestea in formularul de compensare.

Inspectorul de compensre preia de gentii de compensare totalurile sumelor de platit refuzate, totalurile sumelor de incasat refuzate si soldurile din formularele de compensare, inscriindu-le in formularul de compensare centralizator.

Inspectorul de compensare calculeaza totalul general al sumelor de platit refuzate, calculeaza totalul general al sumelor de incasat refuzate, totlul soldurilor debitore si totalul soldurilor creditoare obtinute de pe urma compensarii.

Pentru ca si cea dea doua parte a sedintei de compensare sa se termine cele doua perechi trebuie sa fie egale.

Reguli de completare a dormularului de compensare(V. exemplarul de formular de compensare):

La sume de incasat se trec cecurile,biletele la ordin si cambiile astfel:

Randul 1:cele initiate de RBA

Randul 2: cele primite de RBA de la banca respective

La sume de platit(ordine de plata):

Randul 1: cele initiate de RBA

Randul 2:cecuri si bilete l ordin primite de RBA.

Exemplarul alb merge la BNR, cel vernal ramane la agent.

Pregatirea sedintei de compensare

Se aduna actele din ghisee (OP, cecuri,BO). OP se dactilografiaza pe banci si circuite, se dactilografiaza dispozitiile centralizatoare de plata. BO si CEC-urile se inregistreaza si li se da numere seriale de genul 100ziualuna

Se inregistreaza in conturile 371200011000 (debit);37160020022 (credit).

Cecurile se centralizeza pe banci si pe circuite. Se bat dispozitiile centralizatoare in trei exemplare:alb(la BNR), roz(la banca destinatara),verde(la banca initiatoare).

Pe verso la dispoziti alba se scriu circuitele dupa care se face centralizatorul statistic. Se completeaza formularul de compensare.

Preview document

Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 1
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 2
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 3
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 4
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 5
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 6
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 7
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 8
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 9
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 10
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 11
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 12
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 13
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 14
Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Proiect de Practica la Raiffeisen Banca Agricola.doc

Alții au mai descărcat și

Fundamentarea Economica a Planului de Afaceri într-o Exploatatie Agricola

Capitolul I: Fundamentele tematice ale planului de afaceri 1.1.Necesitatea planului de afaceri Planul de afaceri este un studiu complex care se...

Aspecte practice privind auditul calității

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...

Diagnosticarea viabilității economico-financiare a organizației

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE SOCIETEA COMERCIALA RAPSODIA S.A., SOCIETATE DE CONFECTII DENUMIREA SOCIETATII...

Millennium Bank

Capitolul 1 DATE DE IDENTIFICARE ALE FIRMEI SI OBIECTUL DE ACTIVITATE „MILLENNIUM” bcp (Banca Comercială Portugheză) Millennium Bank este un...

Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Pizza Dream - Plan de Afaceri

Întreprinderea "PlZZA-DREAM" SRL cu un capital social de $1149 a fost înfiintata la 25.01.2002 si este înregistrata la Registrul Comertului sub...

Sicomed - History and Development

WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...

Proiect practică - BRD Groupe Societe Generale

BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE 1.Prezentare generala, obiectul de activitate, stadiul actual al afacerii Prezentare generala BRD-Groupe Société...

Te-ar putea interesa și

Marketingul Bancar în România și Perspectivele Sale

I N T R O D U C E R E În cadrul sectorului financiar, băncile joacă un rol crucial, fiind un sistem indispensabil al sectorului economic fără de...

Politici și strategii pe piața asigurărilor

Introducere În această lucrare am prezentat aspecte privind piaţa asigurărilor din România şi evoluţia asigurărilor pe plan internaţional. Am...

Raiffaisen Bank

Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) în România a început în anul 1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti. În 1998,...

Contabilitatea Deozitelor Interbancare și ale Clientelei

CAPITOLUL I IMPORTANŢA RAIFFEISEN BANK ÎN STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR DIN ŢARA NOASTRĂ 1.1 Prezentarea generală a Raiffeisen Bank 1.1.1 Etape în...

Piața cardurilor în România

PIATA CARDURILOR IN ROMANIA Capitolul 1. Scurt istoric Putini specialisti din domeniul financiar ar fi putut ghici acum mai bine de 30 de ani...

Studiu monografic - tehnica și evidența operațiunilor bancare în cadrul BRD-GSG

I. PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE. ISTORIC ŞI EVOLUŢIE - MOMENTUL ISTORIC AL ÎNFIINŢĂRII Pe data de 1 decembrie 1990 se înfiinţează Banca Română...

Proiect de practică la Raiffeisen Banca Agricolă

Preluarea Bancii Agricole SA de catre Raiffeisen Bank Austria (Declaratie- 23 iulie 2001) RZB a preluat BA Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG...

Ai nevoie de altceva?