Proiect economie regională - analiza regiunii de dezvoltare vest

Caracteristici demo-geografice

Regiunea Vest are o suprafata de 32.034 Km (13,4 % din suprafata tarii) si este compusa din 42 orase (din care 12 municipii) si 276 comune (318 unitati administrativ teritoriale), grupate în patru judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis.

Istoric vorbind, Regiunea cuprinde provincia Banatului, provincie istorica româneasca cu o dezvoltare economica timpurie si mai puternica în comparatie cu alte provincii din tara.

Regiunea Vest are un relief variat si armonios distribuit în zone de câmpie, deal si munte.

Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest si predomina în judetul Timis.

Clima este continental-moderata, cu influente sub-mediteraneene, pe culoarul Dunarii si Valea Cernei, cu temperaturi medii multianuale ce oscileaza între 10-12 0 C. Caderile de apa se situaza în jurul unei medii de 560-580 l/m 2 anual, usor mai ridicate în zonele montane.

Regiunea se leaga de Ungaria si Serbia si Muntenegru prin magistrale europene, stradale si feroviare. Orasele Arad si Timisoara dispun de aeroporturi cu capacitati moderne de preluare a fluxului aerian.

Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunare - Cris - Mures - Tisa (DCMT), care implica cele patru judete ale Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria si regiunea autonoma Voivodina din Serbia. Euroregiunea a fost înfiintata în 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de catre reprezentantii autoritatilor locale din cadrul regiunilor componente.

Populatia Regiunii Vest este caracterizata de diversitate culturala, comunitatile române coabitând cu cele ungare, germane, rrome si sârbe. În 2002, minoritatile nationale reprezentau 11,7% din totalul populatiei din regiune.

Din 1990, populatia regiunii a scazut constant, de la 2.201.717, la 1 930 458 locuitori în 2005 locuitori, ca urmare a unei rate negative a natalitatii si emigratiei externe a populatiei din regiune. Densitatea populatiei la 1 iulie 2005 era de 61,1 loc/km în 2005, considerabil mai mica fata de densitatea populatiei la nivel national (90,9 loc/km).

Regiunea se confrunta cu un proces de îmbatrânire demografica, efectele sale în viata economica si sociala urmând sa fie resimtite dupa anul 2005, când în populatia în vârsta apta de munca vor intra generatiile, reduse numeric, nascute dupa 1990.

Gradul de urbanizare al Regiunii (63,6% populatie urbana) este mai mare decât media nationala (54,9%), iar judetul Hunedoara are cea mai ridicata rata de urbanizare din tara, dupa capitala, respectiv 76,9% populatie urbana.

În ceea ce priveste spatiul rural acesta se caracterizeaza din punct de vedere demografic printr-o densitate redusa a populatiei, declin demografic datorat migratiei si îmbatrânirii populatiei, rata mortalitatii relativ ridicata si o capacitate scazuta de reînnoire demografica.

Forta de munca si migratia

Forta de munca a regiunii reprezinta factorul care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea socio-economica, aceasta fiind motivata, flxibila, inovativa, dar si cu un grad ridicat de specializare, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic.

În 2005, populatia ocupata reprezenta 40,8% din total, cu ponderea cea mai însemnata în sectorul tertiar (43,8%), urmat de industrie (29,5%) si de agricultura (26,6%). Ponderea populatiei ocupate are valorile cele mai ridicate în judetele Timis (48,3%) si Arad (44,1%).

Populatia ocupata în sectorul industrial a scazut semnificativ în perioada 1993 - 2003, în mod deosebit în judetele puternic industrializate - Hunedoara si Caras-Severin, în special ca urmare a disponibilizarilor masive de personal din minerit si siderurgie. Pe acest fond al restructurarii si disponibilizarii populatiei ocupate în sectorul industrial, populatia s-a orientat cu preponderenta spre sectorul serviciilor.

Rata somajului a cunoscut fluctuatii în intervalul 1991- 2005, de la 2,5% în 1991, la 5,1% în 2005. Cea mai ridicata valoare a ratei somajului se înregisteaza în judetul Hunedoara (9,4%), în urma disponibilizarilor din sectorul minier, iar cea mai scazuta în judetul Timis (2,3%).

Dupa 1990, odata cu posibilitatea plecarii pentru munca în afara ta rii, un numar important de cadre specializate au parasit tara, urmând vechi relatii traditionale catre tarile germanice si Ungaria. Acestea lipsesc în prezent, când tot mai multi investitori de anvergura întemeiaza întreprinderi în aceasta regiune.