Proiect practică - Primăria Slobozia

Prezentarea oraşului Slobozia

Scurt istoric:

Cercetările arheologice au dus la descoperiri ce confirmă existenţa unor aşezări umane în perimetrul actual al oraşului încă din perioada neolitică (cca 3000 î.Hr.), ca şi prezenţa neîntreruptă a comunităţilor locale în acest teritoriu până în epoca feudală, când localitatea începe să capete importanţă.

Aşezarea Sloboziei în această parte a Bărăganului s-a datorat

unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomiţei, se întâlneau două drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrală, ajungând la Braşov, Bucureşti, apoi Oraşul de Floci (vestit târg medieval distrus complet in jurul anului 1780) şi, in fine, Constanţa; al doilea lega Orientul Apropiat de Ţara Românească prin Constantinopole, Silistra, Călăraşi, Oraşul de Floci, Brăila, Galaţi.

Primul document care aminteşte de existenta satului Vaideei

(Slobozia de azi) este hrisovul emis de Radu Mihnea, în martie 1614, în care postelnicul Ianache Caragea menţiona că Siliştea satului Vaideei din judeţul Ialomiţa tot şi cu tot hotarul, oricât împrejmuieşte vechiul hotar... suszisa silişte s-a aflat domnească, a fost pustie, fără oameni încă din zilele răposatului Mihai voevod din primii ani ai domniei lui până în zilele domniei mele, la cel de-al treilea an al domniei în Ţara Românescă, fac împreună atâta vreme 20 de an. Iar mai departe în hristov se precizează că am dat domnia mea şi slobozie pentru trei ani, care va vrea să vină şi să trăiască în această silişte...

Documentul ne arată că în aceste locuri existase o aşezare

mai veche, cunoscută sub denumirea de Vaideei, ce fusese pustiită de război cu 20 de ani înainte, în timpul domniei lui Mihai Viteazul, deci în 1594, acesta fiind anul primei atestări documentare a localităţii; iar "slobozie", după cum a explicat şi călătorul cărturar Paul de Alep, care a vizitat Slobozia în 1658, însemna un teritoriu liber, unde cine se asează e scutit de anumite obligaţii fiscale.

Aceste privilegii au fost reconfirmate de alţi voievozi: Tomşa (în 1630), Matei Basarab (1635 şi 1636), Grigore Ghica (1672), Şerban Cantacuzino (1679 şi 1682), Constantin Brâncoveanu (în 1688). În toate aceste hrisoave de slobozire denumirea Vaideei a fost înlocuită, mai întâi cu apelativul Slobozia lui Ianache, iar din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea i se va spune, mai simplu Slobozia.

Aşezare:

Municipiul Slobozia este poziţionat în centrul Câmpiei Române, la aproape 130 km est de Bucureşti şi 150 km vest de Constanţa. Oraşul este traversat de râul Ialomiţa, unul dintre cele mai importante râuri din România.

Suprafaţa totală a localităţii este de 13 286 ha, din care 11 987 ha extravilan şi 1 300 ha intravilan. În forma administrativă actuală, municipiul Slobozia este format din oraşul Slobozia propriu-zis şi cartierele Bora şi Slobozia Nouă.

Căi de acces: Pentru a ajunge în Slobozia, din oricare colţ al ţării, există câteva posibilităţi de acces pe căi directe sau mai ocolite, fie pe cale ferata fie pe magistralele rutiere. Principala magistrala rutiera ce traverseaza oraşul Slobozia de la vest la est este E60(DN2A),care vine dinspre Bucureşti şi se continuă până în Constanţa.Alte magistrale feroviare importante sunt DN2C care duce către Buzău, DN21, care vine dinspre Călăraşi şi se continuă înspre Brăila.

Repere culturale:

În anul 1990 aici a fost inaugurat Centrul Cultural sub numele marelui dirijor şi compozitor Ionel Perlea, fiu al Ialomiţei. În clădire au loc expoziţii şi există săli de spectacol, librării, instituţii culturale şi o staţie de radio. În 1999, Centrul Cultural a dobândit statutul de Centrul UNESCO.

Cultele religioase au libertate deplină. Există multe biserici şi catedrale ale diferitelor dominaţiuni creştine (ortodoxă, catolică, neo-protestante). Una dintre cele mai importante evenimente pe plan religios a avut loc în anul 1993: Înfiinţarea, la rugămintea clerului şi a credincioşilor, a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, ca recunoaştere a rolului jucat în păstrarea, peste veacuri, a valorilor şi tradiţiilor creştin-ortodoxe de către Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Catedrala episcopală poarta hramul Înalţarea Domnului iar sfinţirea marii catedrale s-a făcut pe 25 martie 2004 la 12 ani de la începerea lucrărilor.

Muzeul Naţional al Agriculturii este primul muzeu cu acest profil din Slobozia (şi unicul din România), singurul muzeu care are în patrimoniu o biserică de lemn (monument istoric şi de arhitectură, sec. XVIII) aflată în cult.

Un monument semnificativ pentru oraş este mănăstirea ctitorită de postelnicul Ianache Caragea şi refăcută de Matei Basarab din care se mai pastrează până în zilele noastre, în afară de biserică, partea inferioară a turnului clopotniţei şi zidurile înconjurătoare.

Ca recunoaştere a rolului avut de mănăstirea Sfinţii Voievozi în păstrarea credinţei creştine s-a înfiinţat în 1993 Episcopia Sloboziei si Călăraşilor