Relația dintre manager și salariații săi

INTRODUCERE

Salariaţii reprezintă o resursă strategică a oricărei societăţi comerciale. Aceştia reprezintă un potenţial important care trebuie implicat în realizarea obiectivelor companiei, dar şi motivat pentru a le îndeplini.

De aceea deciziile unui bun manager trebuie adaptate la personalitatea salariaţilor.

În literatura de specialitate tradiţională salariaţii erau priviţi prin prisma modului în care executau anumite activităţi prestabilite. Astfel au aparut conceptul de „forţa de muncă” ce defineşte totalitatea aptitudinilor utilizate de salariaţi în procesul muncii. Acest concept se utiliza la singular definind ansamblul, masa angajaţilor, fară a face trimitere la ei ca indivizi cu personalitate, nevoi, comportament, educaţie, experienţă şi valori specifice.

Spre deosebire de cea tradiţională, literatura de specialitate modernă nu priveşte oamenii ca pe nişte ocupanţi ai unor posturi vacante, ci ca pe oameni care au un rol important în cadrul societăţii comerciale.

Acest lucru este cu atat mai evident cu cât, în mediul socio-economic actual caracterizat prin concurenţă, multe dintre dificultăţile sau succesele societăţii comerciale au la bază resursele umane si managementul acestora.

Managementul resurselor umane trebuie să fie diferit faţă de managementul general deoarece acesta este menit să deservească şi interesul angajaţilor, nu doar pe cel al conducătorului organizaţiei.

În domeniul resurselor umane, un manager bun este caracterizat de măsurile pe care le concepe cu privire la recrutarea şi selecţia personalului, încadrarea, utilizarea în organizarea muncii, stimularea materială şi morală până în momentul încetării contractului de muncă.

Pentru că trăim într-o societate în care schimbările apar cu o mare rapiditate, fără resurse umane necesare, capabile de schimbare şi adaptare, de creativitate şi competenţe profesionale multiple, organizaţiile ar fi sortite eşecului. Astfel, angajaţii reprezintă o resursă vitală a tuturor societăţilor, supravieţuirea, dezvoltarea şi succesul acestora depinzând in totalitate de activităţile pe care aceştia le desfăşoară.

În această lucrare voi vorbi despre salariaţi şi relaţia acestora cu managerul unei societăţi, punând în valoarea capacităţile şi abilităţile acestuia de a-i organiza într-un mod cât mai eficient.

Această lucrare cuprinde trei capitole, două de teorie şi unul practic, fiind bazat pe un caz real petrecut la o societate din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. În aceste trei capitole voi vorbi despre felul managerului de a organiza angajaţii pe care îi are la dispoziţie în scopul valorificării potenţialului lor şi despre capacitatea acestuia de a organiza şi de a eficientiza potenţialul uman, în scopul optimizării şi creşterii productivităţii în cadrul societăţii.

În primul capitol voi vorbi despre manager, despre semnificaţia profesiunii sale, despre comportamentul pe care trebuie să-l deţină în relaţia cu angajaţii şi despre aptitudinile şi capacităţile acestuia.

În cel de-al doilea capitol voi aborda problema privind recrutarea şi selecţia personalului, pe baza unor CV-uri, recomandări, condiţii şi criterii impuse de societate.

Apoi vom discuta despre formele de salarizare şi elementele care o compun dar şi despre problematica gestionării conflictelor, unde vom enumera sursele de conflict care apar între oameni sau grupuri de oameni, dar şi metodele de soluţionare a lor în timp util şi cât mai rapid de către manager.

Ultimul capitol al acestei lucrări este dedicată studiului practic, în cazul de faţă, S.C. „COVALACT” S.A. Sfântu Gheorghe.

Această lucrare doreşte să arate modalitatea în care managerul interacţionează cu salariaţii săi, modul cum acesta reuşeşte să-şi impună punctul de vedere asupra angajaţilor, răsplătindu-le performanţa, dar în acelaşi timp penalizând eşecul, neperformanţa sau incapacitatea de a duce o sarcina final.