Rolul managerului în eficientizarea activității firmei - SC Piatra Mare SA Brașov

INTRODUCERE

PREZENTAREA CONTEXTULUI GENERAL AL MANAGEMENTULUI

ROMÂNESC

Procesul de tranziţie la economia de piaţă în ţara noastră implică profunde transformări în toate laturile societăţii politice, economice, juridice, sociale şi psiho-sociale, care impun adoptarea unor modele noi de dezvoltare, de remodelare a intreprinderilor, crearea unui cadru nou de desfăşurare a activităţii economice la nivel macro şi microeconomic, schimbarea concepţiei cu privire la conducerea unităţilor economice, abandonarea vechilor metode, tehnici şi instrumente de conducere şi promovarea noilor concepte moderne oferite de ştiinţă [100 - ION PETRESCU].

Etapa post revoluţionară a adus în actualitate o noţiune mai puţin utilizată la noi - management.

Experienţa managerială a firmelor din ţările dezvoltate economic avertizează asupra rolului decisiv al managementului în economie, precum şi asupra necesităţii modernizării permanente a acestuia, ca premisă importantă a succesului economic şi comercial.

Atât specialiştii, dar mai ales nespecialiştii, îl utilizează uneori excesiv pentru a explica “o nouă stare de spirit” ce trebuie să caracterizeze firmele româneşti şi economia naţională în ansamblul său, o nouă atitudine pe care, cei aflaţi pe posturi de conducere, trebuie să o aibă faţă de fenomenele şi procesele economice, sociale.

Indiferent de conţinutul ce i se atribuie, de maniera în care este înţeles şi operaţionalizat, se apreciază că modernizarea managementului firmelor româneşti este una din direcţiile fundamentale de realizare a unei economii de piaţă veritabile în România.

În conformitate cu liberalizarea utilizării unor pârghii economico-financiare, instituirea unui sistem de protecţie socială, privatizarea unei părţi apreciabile a economiei, descentralizarea managerială, implementarea unor concepte de management înalt performanţe, care să asigure succesul economic al firmelor devine obligatorie.

Pornind de la exprimarea lui Peter Drucker şi Richard Farmer conform căreia nu există intreprinderi eficiente şi ineficiente, ci intreprinderi bine conduse sau prost conduse, modernizarea managerială devine lait-motiv al demersurilor iniţiate şi derulate la nivel de firmă [101;102; - OVIDIU NICULESCU].

Elementele care converg către modernizarea managerială transformând-o într-o acută necesitate pot fi rezumate astfel:

a) manifestarea a numeroase disfuncţionalităţi în funcţionarea managementului şi a componenţelor sale cum ar fi :

- lipsa unui sistem de obiective la nivel de firmă şi defalcate pe componente procesurale şi structurale în obiective fundamentale, derivate de gradul I şi II datorat inexistenţei unei strategii şi politici realiste, centrate pe studii de piaţă, de diagnosticare sau prognoză;

- insuficienta delimitare şi dimensionare a unor componente procesurale ( funcţiuni, activităţi, atribuţii şi sarcini ) extrem de importante în realizarea obiectivelor:

- existenţa unor structuri organizatorice insuficient de flexibile, dinamice şi eficiente, care să permită şi să incite la un comportament “agresiv” al intreprinderilor faţă de mediul ambiant;

- utilizarea unor documente organizatorice mai mult ca instrumente administrative (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, organigrama, fişele de post);

- insuficienta structurare a autorităţii pe niveluri ierarhice;

- derularea proceselor decizionale de o manieră empirică, pe de o parte datorită neluării în considerare a multitudinii de informaţii ce caracterizează o problemă decizională şi pe de altă parte, datorită adoptării deciziei pe baza experienţei, intuiţiei sau a talentului managerului, neglijându-se instrumentul managerial;

- implementarea tot mai des a managerilor în rezolvarea unor probleme de rutină , datorită unor relaţii economice deficitare între firme, sau a blocajului economico-financiar, neglijându-se problemele strategice cu impact major asupra funcţionalităţii şi eficacităţii firmei;

- lipsa unei conceptii clare, a unei viziuni sistemice în ceea ce priveşte conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional;

- numărul încă redus al metodelor şi tehnicilor de management utilizate şi insuficienţa elementelor metodologice, absolut obligatorii, în utilizarea acestora;

b) multiplicarea influenţelor exercitate de mediul ambiant naţional şi internaţional.

c) multiplicarea şi diversificarea problemelor cu care se confruntă firmele.